Mirela Loșniță
După victoria în alegerile prezidențiale, Nicușor Dan are în față una dintre cele mai complicate misiuni politice din cariera sa: formarea unui Guvern stabil. Într-un Parlament fragmentat și cu un PSD indecis, calculele pentru conturarea unei majorități sunt în plină desfășurare. Noul președinte exclude varianta haosului și a alegerilor anticipate, mizând pe un executiv compus din partide pro-europene. Însă realitatea aritmetică din Legislativ îl obligă să ia în calcul și susținerea social-democraților.
În primul său mesaj după anunțarea rezultatelor oficiale, președintele ales a subliniat că România are nevoie urgentă de stabilitate. Pentru asta, spune el, va începe consultări rapide cu formațiunile politice din actualul Parlament.
”Din informațiile pe care le am, PNL, USR, UDMR și minoritățile s-au poziționat. La PSD sunt anumiți lideri care merg în direcția mea, dar au existat și lideri PSD care au îndemnat oamenii să îl voteze pe contracandidatul meu.În acest moment, PSD are o problemă internă și cred că în următoarele zile vor rezolva”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele ales a mai spus că va iniția discuții tehnice, fără abordări politice populiste, și că își dorește un Guvern eficient, capabil să livreze rezultate, nu doar să administreze.
PSD, cheia pentru orice formă de majoritate
Potrivit unei analize realizate de Știri pe Surse, fără PSD nu se poate contura o majoritate parlamentară stabilă. Chiar și cu susținerea PNL, USR, UDMR și a grupului minorităților naționale, totalul este insuficient pentru a trece de votul de încredere din Parlament.
PSD deține în prezent 122 de parlamentari, ceea ce îl face indispensabil în orice ecuație de guvernare. Fără ei, singura alternativă ar rămâne alegerile anticipate, scenariu pe care Nicușor Dan pare că vrea să-l evite.
Conform graficelor de simulare parlamentară, orice alianță care exclude PSD ar avea un deficit de cel puțin 54 de voturi. Aceste voturi pot veni doar de la social-democrați sau, în cel mai bun caz, printr-o susținere punctuală a acestora.
Primul scenariu realist este formarea unui Guvern de uniune națională. În această formulă, ar intra PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile, sub coordonarea unui premier de consens. Însă aici apare și prima fricțiune: Nicușor Dan îl dorește pe Ilie Bolojan în fruntea executivului, în timp ce PSD nu pare dispus să cedeze această funcție.
Al doilea scenariu, în cazul unui refuz categoric din partea PSD, este un Guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Acesta ar funcționa cu sprijin parlamentar condiționat din partea PSD. Însă un astfel de guvern ar avea o vulnerabilitate cronică: orice moțiune de cenzură votată de PSD l-ar putea răsturna.
În condițiile actuale, PSD se află în poziția de arbitru al scenei politice. Partidul poate alege să intre direct la guvernare sau să ofere un sprijin parlamentar condiționat, controlând astfel deciziile-cheie fără a-și asuma formal puterea.
Această variantă ar permite PSD să-și păstreze poziția de partid de opoziție, dar cu influență în Parlament. Totodată, o astfel de formulă ar putea permite partidului să evite riscurile electorale directe și să mențină o retorică critică față de guvern.
