Loredana Ionescu
Ipoteză explozivă lansată de Adrian Năstase: „George Simion nu a vrut să câștige alegerile prezidențiale. A fost o strategie calculată”
Fostul premier al României, Adrian Năstase, vine cu o analiză provocatoare în contextul rezultatului alegerilor prezidențiale din 2025. Pe blogul său personal, Năstase sugerează că George Simion, liderul AUR și contracandidatul lui Nicușor Dan în turul al doilea, ar fi adoptat în mod deliberat o strategie menită să-i saboteze propriile șanse de câștig. În viziunea sa, Simion nu și-ar fi dorit președinția, ci doar validarea electorală a influenței sale politice.
O mare personalitate politică susține că George Simion nu a vrut să câștige alegerile prezidențiale
Adrian Năstase afirmă că atitudinea lui George Simion în campania electorală pentru turul al doilea a fost atipică și chiar autodestructivă, ceea ce l-a determinat să formuleze o ipoteză pe cât de controversată, pe atât de interesantă: Simion nu și-ar fi dorit, de fapt, să câștige alegerile.
„George Simion a avut un comportament ciudat în campania electorală. A făcut declarații care au stârnit controverse și a adoptat o atitudine care părea să-i saboteze propriile șanse. Pare că a vrut să piardă alegerile pentru a evita povara guvernării”, potrivit evz.ro.
Fostul lider PSD susține că victoria în alegeri ar fi plasat liderul AUR într-o poziție extrem de vulnerabilă, întrucât nu ar fi avut mijloacele necesare pentru a-și impune agenda politică din funcția de președinte.
În acest context, ar fi fost mai logic pentru George Simion să rămână liderul incontestabil al opoziției, capitalizând nemulțumirea populară fără a-și asuma responsabilitatea deciziei administrative.
„Sunt destul de convins că Simion nu a vrut să câștige. El a vrut să ajungă în turul doi pentru a obține o confirmare a forței electorale a AUR, dar nu și-a dorit victoria în finală.”
O strategie recunoscută în politica internațională
Adrian Năstase merge mai departe și afirmă că exemplul lui George Simion nu este singular în istoria politică globală. El face trimitere la modele similare, în care lideri cu potențial electoral preferă să rămână în opoziție pentru a evita uzura puterii și pierderea sprijinului popular.
„Președinția l-ar fi blocat, l-ar fi izolat instituțional. Nu ar fi avut majoritate parlamentară, nu ar fi avut guvern, iar un președinte în derivă instituțională este vulnerabil. Nu poți face politică populistă din Palatul Cotroceni, mai ales fără pârghii legislative.”
„Pentru Simion, este mai eficient să rămână vocea opoziției. Este mai avantajos să continue să crească electoral fără să guverneze, decât să se erodeze în scaunul prezidențial.”
Rezultatele oficiale ale turului al doilea, comunicate de Biroul Electoral Central, arată că Nicușor Dan a câștigat președinția cu 54,2% din voturi, în timp ce George Simion a obținut 45,8%. Diferența este considerabilă, mai ales în contextul în care Simion câștigase primul tur cu un avantaj clar, de aproximativ 20 de procente.
Această răsturnare spectaculoasă de situație a fost pusă, inclusiv de analiști, pe seama unei mobilizări masive a electoratului moderat, anti-radical, precum și pe erorile de campanie ale liderului AUR.
Adrian Năstase accentuează faptul că discursul lui Simion a devenit chiar mai radical în turul al doilea, contrar tacticii obișnuite de atragere a voturilor din zona de centru:
„Nu a fost nicio încercare reală de a atrage electoratul moderat. Dimpotrivă, discursurile au fost chiar mai radicale, ca și cum și-ar fi dorit să-și sperie proprii susținători.”
„Au existat multe exemple în istoria politică în care liderii au preferat să rămână în opoziție pentru a-și menține capitalul electoral și a evita erodarea rapidă în funcție.”
„Este momentul în care Simion trebuie să decidă dacă rămâne un actor antisistem sau încearcă să își consolideze poziția prin alianțe politice. Alegerea va determina viitorul său politic.”
Sursa foto: Arhivă
