Georgescu Dragos
Luna iulie 2025 a adus o situație fără precedent în sistemul pensiilor private din România. Înainte de intrarea în vigoare a noii măsuri fiscale privind contribuția la sănătate (CASS) pentru veniturile mai mari de 3.000 de lei, românii s-au grăbit să își retragă economiile acumulate în Pilonul II și Pilonul III.
Suma imensă scoasă de români de la Pilonul II și Pilonul III înaintea taxelor impuse de Guvern
Rezultatul a fost o explozie a sumelor plătite de fondurile de pensii private către beneficiari, la niveluri istorice. Statisticile oficiale arată că doar în luna iulie, totalul viramentelor a depășit 293 de milioane de lei, cu mult peste media obișnuită și cu peste 120 de milioane mai mult decât în luna precedentă.
Fenomenul a fost interpretat de analiști ca o reacție firească a oamenilor în fața unei legislații percepute ca fiind discriminatorii și excesive, care reintroduce în practică o dublă taxare a pensiilor private.
Sistemul de pensii private, introdus cu scopul de a oferi românilor o plasă suplimentară de siguranță financiară la bătrânețe, a cunoscut în iulie 2025 cea mai mare valoare de plăți din istoria sa.
Datele arată că Pilonul II, cel obligatoriu, a virat către beneficiari nu mai puțin de 267,4 milioane lei, sume încasate de 8.654 de persoane. Prin comparație, în luna iunie fusese achitată suma de 155,3 milioane lei către doar 5.660 de beneficiari. Creșterea este spectaculoasă și reflectă decizia unui număr mare de români de a încasa anticipat, înainte ca noua taxă să fie aplicată.
Nici Pilonul III, cel facultativ, nu a rămas mai prejos. A înregistrat și el un record absolut: 25,3 milioane lei virați către 1.880 de beneficiari, față de 14,8 milioane lei pentru 1.173 de beneficiari în luna precedentă. Practic, ambele segmente ale sistemului privat au cunoscut o mobilizare fără precedent.
Contextul deciziei românilor
Motivul principal al acestui val de retrageri îl reprezintă modificarea legislativă prin care Guvernul a decis introducerea, începând cu 1 august 2025, a contribuției la sănătate pentru pensiile private ce depășesc pragul de 3.000 de lei.
Executivul estimează că noua taxă va aduce la buget sume consistente: 1,3 miliarde lei în 2025 și nu mai puțin de 4,1 miliarde lei în 2026. Argumentul oficial este acela de a asigura sustenabilitatea sistemului de sănătate, însă modul în care a fost gândită formula de calcul a stârnit valuri de critici din partea specialiștilor și a beneficiarilor.
Legea prevede că baza de calcul a CASS nu este doar câștigul net rezultat peste contribuțiile proprii ale participanților, ci întreaga sumă retrasă. În consecință, oamenii ajung să plătească o contribuție inclusiv pentru partea de bani care fusese deja impozitată atunci când au fost virați în fondurile de pensii, indiferent de rezultatul final al investiției.
Specialiștii în fiscalitate și analiștii economici nu au întârziat să atragă atenția asupra faptului că această măsură reprezintă o formă de dublă taxare. Deși în 2024 fusese corectată o problemă similară, când pensiile private au fost impozitate în același mod timp de 16 ani, statul revine acum cu o variantă aproape identică, dar sub forma contribuției la sănătate.
Situația devine cu atât mai problematică cu cât alte forme de economisire, precum depozitele bancare sau investițiile pe bursă, sunt taxate doar pe profitul obținut, nu pe sumele depuse inițial. Astfel, pensiile private sunt dezavantajate în raport cu alte produse financiare, ceea ce creează un regim fiscal discriminatoriu.
Consultanții avertizează că efectul pe termen lung va fi scăderea încrederii populației în sistemul de pensii private, un sistem conceput tocmai pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat și pentru a asigura stabilitate financiară la vârsta pensionării.
Impactul psihologic și economic asupra românilor
Pentru mulți dintre românii care au ales să își retragă banii în iulie, decizia nu a fost una ușoară. În mod normal, pensiile private sunt gândite pentru a fi accesate abia la vârsta pensionării, ca o suplimentare a veniturilor. Retragerile anticipate arată însă lipsa de încredere în stabilitatea legislației și teama că economiile strânse cu greu ar putea fi diminuate semnificativ prin taxe suplimentare.
Psihologic, oamenii au preferat să își securizeze banii în prezent, chiar dacă acest lucru contravine scopului inițial al sistemului. Din punct de vedere economic, fenomenul ridică semne de întrebare privind funcționarea fondurilor de pensii pe termen lung, întrucât fluxurile de retrageri masive pot afecta lichiditatea și capacitatea lor de a investi pe piețele financiare.
Oficialii au transmis că măsura este necesară pentru a echilibra bugetul și pentru a asigura resurse suplimentare în sistemul de sănătate, care se confruntă cu deficite cronice. Argumentul lor este că și beneficiarii pensiilor private trebuie să contribuie la solidaritatea socială, în același mod în care o fac și alte categorii de contribuabili.
Totuși, lipsa unor explicații clare privind diferența de tratament față de alte forme de economisire alimentează percepția că statul lovește exact în cei care au încercat să fie responsabili și să își asigure viitorul financiar prin economisire pe termen lung.
Criticile actuale se sprijină și pe experiența trecutului. Timp de 16 ani, între 2008 și 2024, pensiile private au fost supuse unei duble impozitări, până când această anomalie fiscală a fost corectată. Pentru scurt timp, participanții la sistem au simțit că legislația le recunoaște drepturile și că sunt tratați echitabil.
Dar introducerea CASS readuce în discuție exact aceeași problemă, sub o altă formă. Mulți o consideră o involuție și o dovadă că statul nu reușește să construiască politici fiscale coerente și predictibile.
