Georgescu Dragos
Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Ziua este înconjurată de tradiții, obiceiuri și superstiții vechi, păstrate din generație în generație. Mulți români cred că ceea ce faci în dimineața de Înălțare poate influența tot restul anului. Există un obicei despre care bătrânii spun că alungă ghinionul și aduce liniște în casă. Ritualul se face încă din primele ore ale dimineții și este respectat mai ales în zonele rurale.
Obiceiul făcut în dimineața de Înălțare despre care se spune că alungă ghinionul. Tradiția păstrată și astăzi în multe case
Înălțarea Domnului, cunoscută în popor și drept Ispas, este sărbătorită la 40 de zile după Paște. Potrivit tradiției creștine, aceasta este ziua în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer în fața apostolilor.
În România, sărbătoarea are o încărcătură spirituală aparte. În multe sate, oamenii cred că în această zi cerurile rămân deschise, iar rugăciunile rostite cu credință ajung mai repede la Dumnezeu.
Tot în această perioadă sunt pomeniți și cei adormiți. Gospodinele pregătesc pachete cu mâncare, ouă roșii, colaci și fructe pentru a le împărți în memoria celor plecați.
Pe lângă semnificația religioasă, Înălțarea este legată și de numeroase credințe populare. Unele dintre ele vorbesc despre protecția casei, altele despre sănătate, spor sau noroc.
Bătrânii spun că ziua trebuie începută în liniște și cu gânduri bune. Se crede că certurile, supărările și vorbele grele atrag necazuri pentru tot restul anului.
Din acest motiv, multe familii respectă anumite ritualuri încă de la primele ore ale dimineții. Unele dintre aceste obiceiuri sunt considerate adevărate scuturi împotriva răului și a ghinionului.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Înălțare este spălatul pe față cu apă curată în care se pun frunze de nuc și flori culese înainte de răsărit.
În multe zone ale țării, femeile ies dis-de-dimineață în grădină sau pe câmp pentru a aduna plante considerate binecuvântate în această zi. Cele mai folosite sunt frunzele de nuc, leușteanul și florile de câmp.
Acestea sunt puse într-un vas cu apă rece, iar fiecare membru al familiei se spală apoi pe față și pe mâini.
Bătrânii spun că ritualul alungă ghinionul, bolile și energiile rele adunate în casă de-a lungul anului.
În unele sate, oamenii cred că apa folosită în dimineața de Înălțare are puteri speciale. Tocmai de aceea, mulți evită să o arunce imediat. Uneori, apa este turnată la rădăcina unui pom sau într-un loc curat din grădină.
Tradiția spune că frunza de nuc are rol protector. În credința populară, aceasta ține departe necazurile și ferește gospodăria de rele.
De asemenea, se spune că florile culese înainte de răsărit păstrează roua dimineții, considerată simbol al purificării și al norocului.
Obiceiul este întâlnit mai ales în Muntenia, Oltenia și Moldova, însă există variante asemănătoare și în alte regiuni ale țării.
Mulți români spun că au învățat acest ritual de la bunici și că îl păstrează an de an, chiar dacă acum locuiesc la oraș.
Frunzele de nuc au o semnificație aparte de Înălțare
Frunza de nuc este unul dintre cele mai importante simboluri ale sărbătorii de Înălțare. În tradiția populară, aceasta este asociată cu protecția și binecuvântarea.
Bătrânii povesteau că, în momentul Înălțării la cer, Mântuitorul ar fi purtat frunze de nuc la brâu. Din acest motiv, oamenii au început să le folosească în diferite ritualuri și obiceiuri.
În multe sate, frunzele de nuc sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. După slujbă, ele sunt aduse acasă și păstrate la icoane sau la ferestre.
Unii oameni le pun și la porți ori în gospodărie, pentru a feri casa de rele și de necazuri.
În trecut, exista obiceiul ca membrii familiei să poarte o frunză de nuc la brâu în ziua de Înălțare. Se spunea că astfel vor fi feriți de boală și de ghinion.
În alte zone, gospodarii puneau frunze de nuc și în grădini sau pe câmpuri, pentru ca recoltele să fie protejate și bogate.
Mulți cred și astăzi că aceste frunze au un rol aparte și că aduc liniște și protecție în casă.
Pe lângă semnificația religioasă și simbolică, nucul este considerat în tradiția populară un arbore puternic, legat de stabilitate și continuitate.
Tocmai de aceea, obiceiurile care implică frunze de nuc au fost păstrate vreme de sute de ani în multe regiuni din România.
Ce nu este bine să faci în ziua de Înălțare
Pe lângă ritualurile considerate aducătoare de noroc, există și o serie de interdicții legate de această sărbătoare.
În multe zone ale țării se spune că nu este bine să te cerți în ziua de Înălțare. Oamenii cred că supărările și conflictele din această zi pot aduce tensiuni în familie pentru tot anul.
De asemenea, bătrânii spun că nu trebuie să vorbești urât și nici să porți ranchiună.
În unele sate, femeile evită să spele haine sau să facă treburi grele în gospodărie. Se crede că munca făcută în această zi sfântă poate atrage necazuri și lipsuri.
Tot de Înălțare nu este bine să împrumuți bani sau obiecte din casă. Superstiția spune că astfel „dai norocul afară” și riști să ai probleme financiare.
Mulți oameni încearcă să păstreze liniștea în familie și să petreacă această zi într-o atmosferă calmă.
În trecut, bătrânii obișnuiau să spună că Înălțarea trebuie respectată la fel de mult ca Paștele sau Crăciunul.
Există și credința că vremea din această zi poate anunța cum va fi vara. Dacă plouă sau este furtună, oamenii spun că urmează o perioadă instabilă.
Din acest motiv, mulți urmăresc cu atenție semnele naturii în ziua de Înălțare.
Rugăciunea și liniștea sufletească sunt considerate cele mai importante
Dincolo de toate tradițiile și superstițiile, mulți preoți spun că adevărata semnificație a sărbătorii ține de rugăciune și de liniștea sufletească.
Înălțarea Domnului este o zi în care oamenii sunt îndemnați să lase deoparte grijile și conflictele și să își îndrepte gândurile către credință și recunoștință.
În multe familii, dimineața începe cu participarea la slujba de la biserică. Oamenii merg cu lumânări, colaci și pachete pentru pomenirea celor adormiți.
După slujbă, rudele și vecinii își spun „Hristos S-a Înălțat!”, iar răspunsul este „Adevărat S-a Înălțat!”.
Acest salut este folosit timp de 40 de zile după Paște și amintește de momentul Înălțării lui Hristos.
Mulți credincioși aleg să petreacă ziua în familie și să evite agitația sau lucrurile care pot aduce tensiune.
În ultimii ani, tot mai mulți români s-au întors către tradițiile vechi și au început să respecte din nou obiceiurile legate de marile sărbători religioase.
Chiar dacă unele dintre ele par simple, oamenii spun că le aduc liniște și sentimentul că păstrează legătura cu rădăcinile și credințele moștenite de la bunici.
Pentru mulți, ritualul din dimineața de Înălțare nu este doar o superstiție. Este un moment de reculegere și de speranță, făcut cu gândul la binele familiei și la protecția casei.
În multe gospodării din România, frunzele de nuc, florile și apa curată rămân simboluri ale unei tradiții care continuă să fie respectată și astăzi.
