Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ilie. Ce se spune ca nu e bine să faci astăzi

Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ilie. Marți, 20 iulie este prăznuit Sfântul Ilie. Pentru creștinii ortodocși această zi este importantă, motiv pentru care se păstreză o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce trebuie să faci în această zi?

Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ilie. Ce se spune ca nu e bine să faci astăzi

Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ilie. Pe 20 iulie, în fiecare an, este sărbătorit Sfântul Ilie care este considerat în credința populară făcător de minuni și aducător de ploi. Sfântul Prooroc Ilie este prezentat mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind demonul cu biciul de foc. De asemenea, se mai spune că Sfântul Ilie poate provoca furtuni puternice.

Povestea spune că acesta a fost gospodar, dar foarte iute și puternic. Ilie și-ar fi ucis părinții veniți în vizită și a mers apoi la Dumnezeu și și-a cerut iertare, primind un car și un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care îl stăpâneau. Acesta s-a născut cu peste 800 de ani î. Hr. în Tesvi din Gaalad, într-o familie de preoți, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor străini. Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmb îmbrăcați în alb și dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi. Până la sărbătoarea de Sf. Ilie nu se scutură merele și nici nu se bat unele de altele, căci se fac furtuni mari, tunete, fulgere și piatră.

E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană În ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi.

Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere.

Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul sărbătorii de Sfântul Ilie, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.