Grigore Madalina
Deveniți subiect de interes la nivel global după ce au fost purtați de Emmanuel Macron la Forumul Economic Mondial de la Davos, ochelarii de soare Henry Jullien au cunoscut o creștere spectaculoasă a vânzărilor. Succesul neașteptat a surprins inclusiv conducerea companiei care îi produce, o firmă deținută de un grup italian și amplasată în estul Franței, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Cu lentile albastre și ramă argintie, ochelarii de soare în stil „Top Gun”, vânduți la prețul de 659 de euro, sunt disponibili în prezent chiar pe magazinul online al Președinției Franceze. Până de curând, modelul era produs într-un număr extrem de limitat, compania realizând aproximativ 1.000 de unități pe an.
„De la Forumul de la Davos de săptămâna trecută, am primit apeluri din întreaga lume; ne-a oferit o publicitate incredibilă”, se entuziasmează Stefano Fulchir, directorul companiei italiene iVision Tech, proprietara mărcii Henry Jullien.
Potrivit acestuia, peste 500 de perechi au fost deja vândute online, în condițiile în care firma producea anterior doar o mie de ochelari anual, dintre care aproximativ 200 din modelul Pacific S01. Producția are loc în atelierele companiei din regiunea Jura, în estul Franței.
Impactul mediatic a fost atât de mare încât site-ul oficial al mărcii s-a prăbușit, fiind lansat ulterior un site temporar dedicat exclusiv modelului purtat de președinte. În paralel, prețul acțiunilor iVision Tech a crescut cu 70% în doar câteva zile, potrivit lui Stefano Fulchir.
Istoria ochelarilor albaștri purtați de Macron
Ochelarii care au atras atenția întregii lumi au fost comandați inițial de șeful statului francez în anul 2024, ca dar pentru un ministru, în timpul summitului G20. Procesul de realizare a unei singure perechi este unul extrem de complex, implicând nu mai puțin de 279 de pași, aproape patru luni de muncă și un nivel ridicat de expertiză artizanală.
Macron a dorit să ofere „o bucată de istorie franceză” și a decis să achiziționeze o a doua pereche pentru uz personal, își amintește Stefano Fulchir.
„Am avut mare grijă de ambele perechi, desigur”, zâmbește Herve Basset, în vârstă de 60 de ani, care și-a petrecut mai mult de jumătate din viață lucrând la Henry Jullien.
La scurt timp după livrare, echipa companiei a primit o scrisoare de mulțumire din partea președintelui Franței, gest care a fost primit cu entuziasm de angajați.
„Am fost cu toții încântați”, își amintește Karine Pelissard, care are 30 de ani de experiență în domeniu.
Dificultăți majore în industria franceză de ochelari
În ciuda acestei comenzi prestigioase și a notorietății obținute la nivel mondial, compania Henry Jullien a traversat ani dificili, la fel ca întreaga industrie franceză de ochelari. Sectorul, care a luat naștere în regiunea Jura în anul 1796, se confruntă în prezent cu o concurență acerbă din partea producătorilor asiatici, care oferă produse mult mai ieftine.
Compania avea aproximativ 180 de angajați în urmă cu 15 ani, la momentul achiziției de către iVision Tech, însă în septembrie 2023 mai rămăseseră doar 15 salariați, potrivit primarului localității.
În octombrie 2024, la doar câteva luni după livrarea ochelarilor prezidențiali, noul proprietar a concediat patru angajați, invocând „probleme cu ritmurile de producție”, a declarat pentru AFP avocatul acestora, Philippe Metifiot-Favoule.
Potrivit lui, noii proprietari erau „mai interesați de marcă decât de muncitori”.
„Au plecat în Italia cu desenele tehnice și s-au întors în Franța cu cutii de ochelari care arătau exact ca ai noștri”, povestește una dintre angajatele concediate, Marie-Madeleine Gautheron, în vârstă de 40 de ani, care lucrează în prezent ca femeie de serviciu.
Pentru Julien Forestier, liderul sindicatului opticienilor din Munții Jura, acest „buzz” mediatic nu va avea efecte reale asupra industriei locale.
„Suntem acum doar câteva companii care luptă pentru producția franceză”, spune acesta, adăugând că opticienii „nu mai cred cu adevărat” în conceptul de „fabricat în Franța”.
În prezent, sectorul produce aproximativ două milioane de rame pe an, însă numărul companiilor s-a redus la circa 50, cu aproximativ 800 de angajați în regiunea Jura, față de 10.000 în anii 1950.
