Georgescu Dragos
Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,3, s-a produs vineri dimineață, la ora 10:35, în județul Buzău, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Mișcarea seismică a fost una obișnuită pentru această regiune, care reprezintă zona cu cea mai intensă activitate tectonică din România.
Cutremur în România vineri dimineața. Unde s-a resimțit seismul
Seismul a avut loc la o adâncime de 140 de kilometri, fiind localizat la 48 de kilometri vest de Focșani și la 51 de kilometri nord de Buzău. Intensitatea acestuia nu a fost ridicată, dar a fost resimțit ușor și în orașele apropiate, inclusiv Brașov, Ploiești și Sfântu-Gheorghe.
Cutremurile de adâncime mare, așa cum sunt cele caracteristice zonei Vrancea, pot fi percepute pe arii extinse, chiar dacă magnitudinea este redusă. Fenomenul de vineri se încadrează în tiparul seismelor mici și medii care apar frecvent în această regiune, fără să provoace pagube și fără să ridice probleme pentru populație sau infrastructură. În luna noiembrie 2025, în România au avut loc 11 seisme de intensitate scăzută, cu magnitudini între 2 și 3,5, iar cel mai puternic cutremur al anului a avut magnitudinea 4,4 și s-a produs tot în județul Buzău, în luna februarie. Anul trecut, cel mai mare seism înregistrat în țară a avut magnitudinea 5,4, aceeași zonă fiind epicentrul evenimentelor seismice majore.
Activitatea seismică din zona Vrancea – un fenomen constant
Zona Vrancea este cunoscută drept cea mai activă regiune seismică din România și una dintre cele mai importante din Europa. Particularitatea acestei zone este reprezentată de cutremurele de adâncime intermediară, cuprinsă între 70 și 200 de kilometri. Acest tip de seisme nu este prezent în multe alte regiuni ale lumii, motiv pentru care Vrancea este analizată constant de seismologi.
Faptul că seismul de vineri s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri îl încadrează în categoria mișcărilor tectonice tipice acestei zone. De obicei, cutremurele de adâncime mare se propagă pe distanțe mai mari și pot fi percepute în mai multe județe simultan. Magnitudinea de 3,3 este una redusă, astfel că efectele la nivelul solului au fost minime, fără consecințe asupra clădirilor sau infrastructurii din regiune.
România este obișnuită cu astfel de seisme, deoarece în zona Vrancea apar anual sute de cutremure mici, majoritatea cu magnitudini sub 3. O parte dintre acestea trec neobservate de populație, dar sunt monitorizate și înregistrate de INCDFP, care ține evidența tuturor mișcărilor tectonice.
Seismul produs vineri dimineață a fost simțit slab în mai multe orașe din apropierea zonei epicentrale. Printre acestea se numără Brașov, Ploiești și Sfântu-Gheorghe. Deși distanța față de Buzău nu este foarte mică, adâncimea mare a cutremurului a permis propagarea undelor seismice pe un teritoriu mai extins. Energia unui cutremur de adâncime intermediară se propagă diferit față de un cutremur superficial și are o tendință mai mare de a se transmite pe orizontală, afectând regiuni aflate la zeci sau chiar sute de kilometri distanță.
În general, cutremurele din Vrancea sunt resimțite în toată zona de sud și est a țării, iar uneori undele seismice ajung și peste graniță, în Republica Moldova, Ucraina sau chiar în Bulgaria. Chiar dacă magnitudinea este redusă, sensibilitatea unor clădiri sau percepția oamenilor poate face ca mișcarea să fie simțită, mai ales în clădirile înalte sau în zonele unde solul este mai moale.
Activitatea seismică din luna noiembrie
Conform datelor oficiale, luna noiembrie 2025 a fost una caracterizată de o activitate seismică normală pentru România. În total, au fost înregistrate 11 seisme cu magnitudini între 2 și 3,5. Această frecvență se încadrează în parametrii obișnuiți pentru această perioadă a anului și nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru populație sau autorități.
Zonele active au rămas aceleași: Buzău, Vrancea și, ocazional, Banatul sau Marea Neagră. Intensitatea mică a cutremurelor indică faptul că tensiunile tectonice se eliberează treptat, ceea ce este considerat un fenomen normal. Specialiștii susțin că o activitate seismică constantă, caracterizată de evenimente mici și moderate, este mai puțin periculoasă decât situațiile în care regiunea nu înregistrează niciun eveniment tectonic pentru o perioadă lungă de timp, deoarece acumularea de energie poate duce ulterior la cutremure mai puternice.
