Ana Sasu
Paști sau Paște? Iată care e, de fapt, forma corectă!
Paști sau Paște?
Apropiindu-ne de sărbătoarea Învierii Domnului, revine dilema privind forma corectă de a spune: Paşte sau Paşti. Ambele variante sunt acceptate, însă sunt utilizate în contexte diferite.
Cuvântul „Paşti” provine din latinescul bisericesc „paschae”, care se referă la Sărbătoarea Paştelui. Acesta poate fi folosit pentru a desemna perioada sărbătorii sau sărbătoarea în sine. De asemenea, este folosit ca formă de plural pentru a desemna cele două zile ale sărbătorii, respectiv Duminica Paştelui și Lunea de Paşti.
Termenul „Paşte” se referă la Sărbătoarea Paştelui și poate fi folosit ca o formă singulară sau ca formă de singularizare a sărbătorii, indicând ziua exactă a sărbătorii, adică Duminica Paştelui.
Originea acestor termeni datează din perioada creştinismului timpuriu, fiind utilizate pentru a desemna sărbătoarea Învierii lui Isus Hristos și semnificația acesteia.
Ambele forme sunt corecte
Există mai multe forme corecte pentru a se referi la Sărbătorile de Paşte şi la elementele asociate acestei sărbători în limba română. Pluralul cuvântului „pască” este „paşti”, iar acesta a dat naştere formei de singular „paşte”, acceptată de DEX şi DOOM ca variantă corectă.
Astfel, putem folosi „Sărbătorile de Paşti” sau „Sărbătorile Paştelui” pentru a ne referi la perioada de sărbători, iar „Paşte fericit!” este forma corectă a urării de Paşte. Formele „Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti” şi „Sărbătorile de Paşte” sunt, de asemenea, acceptate.
În ceea ce priveşte expresiile asociate cu această sărbătoare, putem folosi atât „Postul Paştelui” cât şi „Postul Paştilor”, „Noaptea Paştelui” sau „Noaptea Paştilor” şi „Sfintele Paşti”. În legătură cu data sărbătorii, putem folosi atât forma „Paştele cade, anul acesta, pe data de…” cât şi „Paştile cad, anul acesta, pe data de…”.
Explicația profesorului de limba română Bogdan Cristea este clară și precisă în ceea ce privește folosirea celor două forme ale cuvântului „Paște”. Ambele forme sunt corecte, însă se utilizează în contexte diferite:
„Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte.Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”. De exemplu, este corect să spunem: “Un Paşte fericit” (dar nu “Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Paşti” – nu spune nimeni “un cozonaci”)”, a precizat profesorul Bogdan Cristea, potrivit adevărul.ro.
Ce formă adoptă DEX-ul şi biserica
Deși există o variație liberă în limbă, este recomandat să urmăm atât indicațiile DEX-ului, cât și pe cele ale bisericii, care adoptă forma „Paști”. Această alegere este susținută atât de Biblie, cât și de Dicționarul religios publicat în 1994:
Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)
