Loredana Ionescu
Paul al României, autoproclamat descendent al regelui Carol al II-lea, scapă de extrădarea în România, după ce Curtea de Apel din Paris a decis miercuri, 10 iulie, să respingă solicitarea oficială formulată de autoritățile române. Instanța a considerat că mandatul de arestare emis de București are „un caracter disproporționat”, deși admite că acesta era justificat legal.
Paul al României nu va fi extrădat
După pronunțarea deciziei, Paul-Philippe al României, în vârstă de 76 de ani, a declarat:
„Am spus întotdeauna că eu cred în justiţia franceză”, a reacţionat Paul Philip al României
Avocata sa, Miriame Laichi, a apreciat că hotărârea pune capăt unei „hărțuiri procedurale inacceptabile” și reafirmă valorile fundamentale ale statului de drept, potrivit unei declarații oferite agenției AFP, relatează Hotnews.
Instanța pariziană nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei penale în care Paul al României a fost condamnat în România, ci exclusiv asupra admisibilității și proporționalității noului mandat european de arestare emis de statul român.
În decembrie 2020, Paul al României a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și patru luni de închisoare cu executare. Sentința a fost dată într-un dosar care viza trafic de influență și complicitate la infracțiuni legate de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare revendicate de Paul ca făcând parte din patrimoniul regal. Procurorii au susținut că Paul al României ar fi colaborat, începând cu anul 2006, cu o rețea infracțională organizată pentru a obține retrocedări ilegale de terenuri și clădiri. Prejudiciul total cauzat statului român a fost estimat la minimum 145 de milioane de euro. În același dosar au fost condamnați în total 18 inculpați.
După ce a fost condamnat, Paul al României a părăsit țara și nu s-a mai întors. În decembrie 2020, România a emis un prim mandat european de arestare, însă autoritățile judiciare franceze au respins cererea în noiembrie 2023. Judecătorii Curții de Apel din Paris au considerat atunci că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, motivând că în completul de judecată care l-a condamnat existau vicii de procedură: doi dintre cei trei magistrați nu ar fi depus corect jurământul prevăzut de lege.
Instanța din Paris respinge cererea autorităților din România
În ciuda deciziei nefavorabile din noiembrie, autoritățile din România au emis un nou mandat european de arestare în ianuarie 2024, invocând aceleași acuzații, dar cu completări procedurale. Acest nou demers a fost însă respins miercuri, 10 iulie 2025, tot de către instanța franceză, care a invocat din nou lipsa proporționalității.
Nu este pentru prima oară când o instanță dintr-un alt stat refuză extrădarea lui Paul al României. În aprilie 2024, acesta a participat la o ceremonie oficială în Malta, iar când autoritățile române au solicitat extrădarea, justiția malteză a respins cererea, invocând și ea lipsa de garanții privind un proces echitabil în România.
Paul-Philippe al României este fiul lui Carol Mircea Grigore Lambrino, născut în 1920, care s-a declarat fiul legitim al regelui Carol al II-lea. După abdicarea regelui Mihai și instaurarea regimului comunist în 1947, întreaga familie regală a fost expulzată, iar bunurile acesteia au fost confiscate de statul român. După 1989, Paul a revendicat o parte din patrimoniul istoric al Casei Regale, iar unele cereri ale sale au fost contestate în instanță. Însă în paralel, mai multe dintre aceste acțiuni de retrocedare au făcut obiectul unor anchete penale.
În România, cazul său a atras atenția publicului și pentru că implică inclusiv terenuri situate în zone centrale ale Capitalei, evaluate la sume considerabile. Printre proprietățile implicate se află terenuri din Bulevardul Aviatorilor, Parcul Bordei și alte locații cu potențial imobiliar ridicat. De asemenea, implicarea mai multor oficiali, notari și oameni de afaceri în schema de retrocedare a transformat dosarul într-unul de amploare.
De-a lungul anilor, Paul al României s-a prezentat drept „prinț” și „moștenitor” al Coroanei române, însă statutul său nu a fost recunoscut nici de Casa Regală condusă de regele Mihai, nici de instituțiile românești. În discursul public, el a susținut constant că este victimă a unui complot politic și că procesul său a fost influențat de interese ascunse.
Instanțele franceze au ales, în două rânduri, să nu îl predea autorităților din România. Refuzul extrădării pune autoritățile române într-o situație complicată, având în vedere că, deși există o sentință definitivă, ea nu poate fi pusă în aplicare cât timp Paul se află în Franța sau alte state membre ale Uniunii Europene care refuză cooperarea pe baza actualelor mandate.
Rămâne de văzut dacă România va încerca o a treia solicitare de extrădare, eventual cu noi argumente juridice sau procedurale. Având în vedere deciziile anterioare ale instanțelor din Franța și Malta, acest scenariu pare din ce în ce mai puțin probabil, mai ales în absența unor noi dovezi care să răstoarne percepția de până acum privind proporționalitatea mandatului de arestare și garantarea drepturilor procedurale.
În prezent, Paul al României își continuă viața în Franța, unde locuiește de mai mulți ani și unde beneficiază de protecția sistemului judiciar francez, care, cel puțin deocamdată, a refuzat să îl predea statului român.
Sursa foto: Arhivă
