Ana Sasu
Recent, în România, au fost propuse modificări importante în legislația privind pensiile, evidențiindu-se două inițiative legislative notabile. Una dintre aceste propuneri vizează majorarea pensiilor pentru foștii lucrători din agricultură, care au activat în perioada comunistă la cooperativele agricole de producție (C.A.P.), în timp ce cealaltă propune reducerea vârstei de pensionare pentru mamele care au crescut copii. Aceste schimbări vin în contextul unui an electoral, când se acordă o atenție sporită categoriilor sociale vulnerabile.
Pensii mai mari pentru foștii CAP-iști
Propunerea de majorare a pensiilor pentru foștii CAP-iști vine ca un răspuns la nevoile financiare stringente ale acestor pensionari, care, în ciuda contribuției lor la economia țării în perioada comunistă, primesc pensii mici. Majoritatea acestor pensionari sunt femei, care, pe lângă munca agricolă la CAP-uri, s-au ocupat și de îngrijirea copiilor și a gospodăriei.
Inițiatorii propunerii legislative argumentează că pensiile acestor categorii vulnerabile de pensionari nu reflectă munca lor asiduă și contribuția semnificativă adusă la dezvoltarea țării în trecut. Prin urmare, propun creșterea punctajului de pensie pentru acești agricultori, pentru a asigura o pensie mai adecvată, care să le ofere un trai decent în perioada de bătrânețe.
„Vreau să măresc pensiile bunicilor noștri care au muncit pe timpul lui Ceaușescu la CAP”, spune inițiatorul proiectului de lege, senatorul USR Cristinel Gabriel Berea, care susținut de alți nouă colegi de partid, potrivit jurnalul.ro.
În cadrul propunerii legislative, se sugerează creșterea punctajului de pensie pentru agricultori de la 0,57255 puncte la 1 punct pentru fiecare an de activitate în cadrul CAP-urilor sau al gospodăriilor individuale din zonele necooperativizate. Această modificare ar duce la o creștere semnificativă a pensiilor:
„Aceştia se regăsesc adeseori în dificultăţi economice atunci când vine vorba de procurarea medicamentelor, a alimentelor şi plata serviciilor necesare traiului. Astfel, nu se poate vorbi despre echitate într-un regim democratic atunci când există o discrepanţă atât de mare între pensii. Mai mult, aceste discrepanţe nu sunt justificate nici de natura muncii.
Munca agricolă este una asiduă şi definitorie pentru societatea românească, contribuind semnificativ la economia ţării de-a lungul istoriei. În consecinţă, pensia trebuie să reflecte natura acestei munci”, explică inițiatorul proiectului în expunerea de motive, adăugând că sistemul actual de pensii „este unul total injust, bazându-se pe pensii speciale pentru anumite categorii în mod nejustificat şi neglijând în acelaşi timp pensionari cu contribuţii semnificative la societate”, conform aceleași surse.
„Modul în care sunt nevoite să-şi petreacă astăzi bătrâneţile este unul total inechitabil din punct de vedere social. Această categorie vulnerabilă trebuie protejată şi ajutată. Nimeni nu poate supravieţui cu o sumă de 1.200 de lei pe lună în România anului 2024.
Cifrele recente ale traiului în România sunt îngrijorătoare şi lasă această categorie de pensionari total descoperită în faţa noilor modificări economice. Rata anuală a inflaţiei este peste 6%, în condiţiile în care mărfurile se scumpesc pe zi ce trece iar. Statistic, se poate observa o creştere rapidă pe perioade anuale reduse”, mai susține acesta, potrivit sursei citate anterior.
Modificarea vârstei standard de pensionare pentru mame
Totodată, se evidențiază necesitatea unei modificări a vârstei standard de pensionare pentru mamele care au crescut copii. Propunerea vizează reducerea vârstei de pensionare în funcție de numărul de copii crescuți, eliminând totodată condiția realizării unui stagiu complet de cotizare contributiv.
Argumentul adus pentru această modificare este că norma actuală nu stimulează suficient natalitatea în România, iar pentru mamele cu mulți copii, realizarea unui stagiu complet de cotizare este dificilă. Prin urmare, se propune ca reducerea vârstei de pensionare să fie acordată mamele care au realizat stagiul minim de cotizare, indiferent dacă acesta este complet sau nu.
Aceste modificări legislative vin în contextul unei preocupări tot mai mari pentru echitatea socială și protejarea categoriilor vulnerabile de pensionari. Ele reprezintă încercări de a corecta inechitățile din sistemul de pensii și de a asigura un trai mai decent pentru aceste categorii sociale.Cu toate acestea, unele voci critice arată că implementarea acestor propuneri ar putea avea repercusiuni asupra sustenabilității financiare a sistemului de pensii, mai ales într-un context economic incert.
În final, decizia asupra adoptării și implementării acestor modificări legislative va ține cont de o serie de factori, inclusiv dezbaterile și negocierile în cadrul Parlamentului, precum și analiza impactului lor asupra bugetului de stat și a sistemului de pensii în ansamblu. Indiferent de rezultatul final al acestor propuneri legislative, este important ca preocuparea pentru bunăstarea pensionarilor să rămână o prioritate pentru autorități, iar orice modificare să fie însoțită de o evaluare atentă a impactului social și economic.
Sursa foto: Arhivă
