Mirela Loșniță
Curtea Constituțională a României (Curtea Constituțională a României) a anunțat miercuri, 11 februarie, că amână din nou pronunțarea asupra celui de-al doilea proiect privind pensiile speciale. Este a cincea amânare în acest dosar, iar noul termen a fost stabilit pentru 18 februarie 2026.
Potrivit comunicatului oficial, decizia a fost luată după ce a fost depusă o cerere de întrerupere a deliberărilor pentru studierea unor documente transmise pe 10 februarie 2026 de autorul sesizării. Documentele provin de la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, care a solicitat sesizarea CJUE în legătură cu proiectul de lege.
Pensiile speciale, din nou amânate la CCR
CCR, condusă de Simina Tănăsescu, trebuie să analizeze argumentele depuse înainte de a se pronunța asupra obiecției de neconstituționalitate privind modificările aduse pensiilor de serviciu.
„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, a transmis CCR într-un comunicat din care însă nu reiese clar motivul.
Primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins anterior de CCR pe motiv că nu avea avizul CSM, în urma unei sesizări făcute de Înalta Curte. Ulterior, Executivul și-a asumat un al doilea proiect în Parlament, pe 2 decembrie 2025.
Noua variantă prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și reducerea plafonului pensiei la maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.
„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR. Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Față de primul proiect, modificarea principală vizează perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani, care a fost extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR în decembrie 2025, tot de Înalta Curte. În plus, Lia Savonea a solicitat în februarie sesizarea CJUE, argumentând că legea ar trata discriminatoriu magistrații și ar reduce nivelul siguranței financiare a judecătorilor.
Proiectul are o miză financiară majoră. De adoptarea și validarea sa depinde îndeplinirea jalonului 215 din PNRR, iar România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fonduri europene dacă reforma pensiilor speciale nu este considerată finalizată de Comisia Europeană.
