Nicolescu Daniela
Administrația Trump a anunțat oficial printr-un comunicat al Pentagonului o schimbare a posturii militare a Statelor Unite în Europa, ce include retragerea unei brigăzi din România. Decizia este prezentată drept un pas strategic, menit să reflecte maturizarea capacităților de apărare ale Europei, nu o diminuare a angajamentului american față de NATO.
Pentagonul: „Europa și-a crescut capacitatea și responsabilitatea”
Într-o declarație transmisă miercuri, Pentagonul a confirmat că Brigada a 2-a de Infanterie a Diviziei 101 Aeropurtate va fi redesfășurată înapoi la baza din Kentucky, fără a fi înlocuită de o nouă unitate. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de „reevaluare strategică” a prezenței americane în Europa.
„Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici un semnal al unui angajament mai redus față de NATO sau de Articolul 5”, se arată în comunicatul Pentagonului. „Este un semn pozitiv că Europa și-a crescut capacitatea de apărare și și-a asumat o parte mai mare din responsabilități. Ajustarea posturii armatei SUA nu va schimba mediul de securitate de pe continent.”
De asemenea, Pentagonul a subliniat că Statele Unite vor continua să mențină „o prezență robustă în teatrul european de operațiuni” și capacitatea de a desfășura rapid forțe și echipamente oriunde este necesar, inclusiv în regiunea Mării Negre.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: „Nu vorbim despre o retragere, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi”
România a fost informată oficial, alături de ceilalți parteneri NATO, cu privire la decizia Washingtonului. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri dimineață că este vorba despre o redimensionare temporară, nu despre o retragere totală.
„România și aliații au fost informați de decizia SUA privind redimensionarea trupelor. Această reevaluare face parte dintr-o strategie mai largă a administrației americane, menită să întărească parteneriatele regionale și să orienteze mai multe resurse spre zona Indo-Pacific”, a declarat ministrul.
Moșteanu a precizat că, în urma ajustării, aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în România, contribuind în continuare la descurajarea oricăror amenințări.
„Nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care avea elemente și în alte state NATO – Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România. Capacitățile strategice rămân neschimbate”, a explicat ministrul Apărării.
Baze strategice americane care își continuă activitatea
Ministerul Apărării a subliniat că principalele obiective militare americane din România rămân operaționale și în dezvoltare.
- Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu își menține integral funcționalitatea, asigurând un element cheie al scutului NATO.
- Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct strategic pentru operațiuni aeriene și cooperare aliată.
- Baza Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare parte a trupelor americane, va continua să fie extinsă și modernizată.
„Steagul american va continua să fluture la Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. Aceste obiective rămân esențiale pentru securitatea regională”, a declarat Moșteanu.
El a adăugat că SUA rămân „principalul furnizor de tehnică militară pentru România”, amintind că țara noastră a primit recent un sistem avansat de protecție aeriană anti-drone din partea partenerului american.
O decizie strategică, nu un pas înapoi
Potrivit oficialilor de la Washington, această mișcare nu reprezintă o retragere simbolică, ci o reorganizare a resurselor în funcție de prioritățile globale ale SUA.
„Pe măsură ce aliații europeni își consolidează capacitățile de apărare, Statele Unite pot realoca o parte din forțe către zone considerate mai sensibile strategic, precum regiunea Indo-Pacific”, a declarat Pete Hegseth, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Oficialul a subliniat că România rămâne un aliat de bază al Statelor Unite în regiunea Mării Negre și că parteneriatul strategic dintre cele două țări „nu este afectat în niciun fel”.
România, pilon de stabilitate în flancul estic
Analiștii militari consideră că menținerea a aproximativ 1.000 de soldați americani în România, alături de infrastructura strategică existentă, confirmă faptul că țara noastră rămâne un punct cheie pe flancul estic al NATO.
Decizia Pentagonului marchează o etapă de tranziție către o cooperare mai echilibrată între SUA și aliații europeni, în care România își asumă un rol tot mai activ în securitatea regională.
În concluzie, retragerea parțială a trupelor americane nu slăbește prezența NATO în regiune, ci o adaptează noilor realități geopolitice, în timp ce parteneriatul strategic româno-american rămâne „solid, predictibil și de încredere”.
