Vanatoru Andreea
Procesul de recalculare a pensiilor din România ridică noi semne de întrebare după ce un raport al Curții de Conturi a identificat o serie de situații care necesită verificări suplimentare. Datele analizate de auditori indică posibile diferențe în modul în care a fost stabilit punctajul pentru milioane de beneficiari.
Potrivit constatărilor prezentate, în cazul a peste 2,2 milioane de pensionari există suspiciuni că ar fi fost utilizat un punctaj anual mai mic decât cel care ar fi rezultat prin aplicarea prevederilor legale. În același timp, pentru aproximativ 574.000 de persoane, auditorii au identificat situații în care punctajul folosit ar fi putut fi mai mare decât cel cuvenit.
Este important însă ca aceste cifre să fie interpretate corect. Ele reprezintă situații identificate în urma auditului care trebuie verificate individual. Raportul nu înseamnă că toate pensiile menționate sunt deja stabilite definitiv ca fiind greșite.
Peste 2,2 milioane de beneficiari ar putea avea pensii sub nivelul rezultat din calcul
Una dintre principalele constatări ale auditului se referă la 2.211.060 de beneficiari pentru care există suspiciuni privind folosirea unui punctaj anual inferior celui care ar fi trebuit aplicat.
Dacă verificările individuale vor confirma diferențele semnalate, persoanele respective ar putea avea drepturi de pensie stabilite la un nivel mai mic decât cel rezultat prin aplicarea corectă a regulilor de calcul.
Impactul financiar estimat pentru această categorie este de aproximativ 230 de milioane de lei.
Această sumă reprezintă însă o estimare aferentă situațiilor identificate și nu înseamnă că fiecare dintre cei peste 2,2 milioane de pensionari are de primit aceeași sumă. Diferențele trebuie calculate separat, în funcție de istoricul contributiv și de datele existente în fiecare dosar.
Și în cazul altor sute de mii de pensionari există suspiciuni privind punctajul
Raportul Curții de Conturi indică și situația inversă. În aproximativ 574.000 de cazuri, auditorii au identificat posibilitatea ca punctajul utilizat la recalculare să fi fost mai mare decât cel care ar fi trebuit stabilit potrivit legislației.
Impactul financiar estimat pentru aceste situații depășește 71 de milioane de lei.
Nici aceste date nu trebuie interpretate automat ca însemnând că 574.000 de pensionari au datorii certe către stat. Pentru fiecare caz este necesară o verificare a documentelor și a modului în care a fost calculat dreptul de pensie.
Doar după finalizarea acestor verificări poate fi stabilit dacă există într-adevăr o sumă plătită necuvenit și, dacă este cazul, care este valoarea acesteia.
Sistemul informatic, printre aspectele analizate în cadrul auditului
O parte importantă a procesului de recalculare a pensiilor a presupus prelucrarea unui volum foarte mare de date. În calcul intră perioadele de contribuție, veniturile realizate, punctajele acumulate și alte elemente care pot influența cuantumul pensiei.
Raportul semnalează și aspecte legate de sistemul informatic utilizat de Casa Națională de Pensii Publice.
Într-un proces atât de amplu, eventualele probleme în prelucrarea datelor sau în aplicarea formulelor de calcul pot influența rezultatul final. Tocmai de aceea, constatările generale trebuie transformate în verificări concrete ale dosarelor pentru a se putea stabili cine a fost afectat și în ce măsură.
Ce se întâmplă dacă un pensionar a primit mai puțini bani
În situația în care verificarea unui dosar confirmă că drepturile de pensie au fost stabilite sub nivelul prevăzut de lege, cuantumul trebuie corectat potrivit procedurilor aplicabile.
Diferența nu poate fi stabilită printr-o sumă valabilă pentru toți pensionarii. Fiecare dosar are propriul istoric, iar calculul depinde de perioadele lucrate, veniturile luate în considerare, punctajele aferente și celelalte elemente relevante.
Prin urmare, faptul că un pensionar se regăsește într-o categorie menționată în raport nu înseamnă automat că știe deja cât ar avea de primit.
Ce se poate întâmpla dacă au fost plătite sume mai mari
Mai complicată poate fi situația în care verificările confirmă că un pensionar a încasat sume mai mari decât cele stabilite legal.
Într-un asemenea caz, casa de pensii competentă trebuie să determine dacă există un debit și să aplice procedurile prevăzute de legislație pentru recuperarea eventualelor sume plătite necuvenit.
Important este că existența unei suspiciuni identificate prin audit nu echivalează automat cu existența unei datorii. Valoarea unei eventuale diferențe trebuie stabilită individual, după analizarea documentelor și a modului de calcul.
Ce pot face pensionarii care au nelămuriri
Persoanele care consideră că există probleme în cazul propriei pensii pot verifica decizia de recalculare și elementele care au stat la baza stabilirii drepturilor.
Pot fi urmărite perioadele de contribuție, veniturile luate în calcul, punctajele și eventualele documente care atestă perioade de muncă sau venituri care ar putea lipsi din evidențe.
În cazul în care apar neconcordanțe, pensionarii pot solicita explicații de la casa teritorială de pensii și pot utiliza procedurile legale disponibile pentru contestarea sau revizuirea deciziei, în funcție de situația concretă.
Raportul Curții de Conturi nu stabilește că milioane de pensii sunt greșite
Cea mai importantă precizare este că cifrele din raport trebuie interpretate ca situații care necesită verificare, nu ca erori confirmate pentru fiecare beneficiar.
Prin urmare, nu se poate afirma că peste 2,2 milioane de pensionari au primit deja o pensie calculată greșit și nici că cele aproximativ 574.000 de persoane din cealaltă categorie trebuie automat să restituie bani.
Confirmarea unei eventuale erori și stabilirea consecințelor financiare se pot face numai după analiza individuală a dosarelor.
Dimensiunea situațiilor semnalate de audit arată însă că sunt necesare verificări ample, iar pensionarii care au nelămuriri cu privire la propria decizie de recalculare ar trebui să urmărească documentele primite și informațiile oficiale transmise de casele de pensii.
foto: arhivă
