Mirela Loșniță
Un infarct poate apărea și la persoanele cu valori normale ale colesterolului. Analizele bune pot fi liniștitoare, dar nu garantează că inima este complet protejată. Colesterolul este doar o parte dintr-un tablou medical mult mai amplu. Specialiștii atrag atenția asupra altor indicatori la fel de importanți. Printre ei se numără tensiunea arterială, glicemia și antecedentele familiale.
Legătura dintre colesterol și infarctul miocardic este reală, dar nu este singura care contează. Un infarct apare atunci când fluxul sanguin către o parte a mușchiului cardiac este blocat brusc.
Colesterolul reprezintă doar o componentă a acestui mecanism. Un rezultat considerat normal nu exclude, așadar, riscul cardiovascular.
Infarctul poate apărea și la cei cu colesterol normal
O persoană poate avea niveluri acceptabile de colesterol și totuși să prezinte alte riscuri importante. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială și diabetul.
Lista continuă cu fumatul, excesul de greutate și bolile renale. Sunt incluse și inflamația cronică, sedentarismul sau antecedentele familiale puternice de boli cardiace precoce.
Asociația Americană a Inimii menționează și alți factori care pot influența riscul de infarct. Este vorba despre vârstă, sindromul metabolic și anumite afecțiuni inflamatorii.
Tot pe această listă apare și originea sud-asiatică, potrivit informațiilor citate de Times of India. Riscul cardiovascular se construiește, astfel, din mai multe elemente.
Concluzia specialiștilor este clară. Da, o persoană cu colesterol normal poate suferi un infarct miocardic.
De ce analizele de colesterol nu spun toată povestea
Un raport privind colesterolul reprezintă o imagine instantanee. El arată ce circulă în sânge la momentul recoltării.
Acest raport nu arată însă în mod direct dacă s-a format deja placă în interiorul arterelor coronare. Aici apare principala limitare a testului.
O valoare normală nu înseamnă automat că arterele sunt curate. Înțelegerea acestui aspect previne un fals sentiment de siguranță.
Colesterolul în sine nu este dușmanul organismului. El este necesar pentru funcții importante, inclusiv producerea hormonilor și formarea celulelor.
Problema apare atunci când particulele care conțin colesterol contribuie la formarea plăcii. În timp, aceasta poate îngusta arterele.
Cum se produce, de fapt, un infarct miocardic
Mecanismul care duce la infarct este mai complex decât simpla acumulare de grăsime. O placă deja formată poate deveni instabilă.
Atunci când placa se rupe, peste zona afectată se poate forma un cheag de sânge. Acesta poate bloca brusc fluxul sanguin.
Este unul dintre principalele moduri în care se produce un infarct miocardic. Fenomenul poate apărea chiar și când un test de rutină nu indică o anomalie majoră.
Tocmai de aceea, analizarea exclusivă a colesterolului total poate fi înșelătoare. Asociația Americană a Inimii nu recomandă tratarea acestei valori ca indicator izolat.
Nu există, de altfel, un singur nivel al LDL considerat normal pentru fiecare persoană. Valoarea țintă adecvată diferă de la caz la caz.
Ea depinde de vârstă, de prezența diabetului și de starea generală de sănătate. Contează, în egală măsură, istoricul familial și antecedentele de boli cardiovasculare.
Hipertensiunea, diabetul și fumatul schimbă tabloul
Două persoane pot avea o valoare similară a colesterolului total. Riscul lor cardiovascular general poate fi însă foarte diferit.
Una dintre ele poate avea diabet și tensiune arterială necontrolată. Cealaltă poate să nu sufere de niciuna dintre aceste afecțiuni.
De aceea, un raport privind colesterolul trebuie interpretat în context. El nu reprezintă un verdict definitiv asupra sănătății inimii.
Artera nu este doar un canal prin care circulă sângele. Mucoasa sa internă reacționează la presiune, la glicemie, la fumul de țigară și la inflamație.
Tensiunea arterială ridicată persistentă poate afecta peretele arterial. Diabetul și rezistența la insulină pot favoriza procesele care sporesc riscul de ateroscleroză.
Fumatul acționează pe două căi. El crește tendința de coagulare și afectează vasele de sânge.
Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge include mai mulți factori de risc pentru ateroscleroză. Pe listă apar tensiunea ridicată, fumatul, rezistența la insulină și diabetul.
Sunt menționate, de asemenea, excesul de greutate și sedentarismul. Vârsta și antecedentele familiale completează tabloul.
Ce arată un studiu recent publicat în „Lancet”
Riscul este cu atât mai important pentru persoanele care se simt sănătoase. Multe dintre ele nu prezintă niciun simptom.
Tensiunea arterială ridicată nu produce adesea semne de avertizare evidente. Diabetul, la rândul său, poate rămâne neobservat ani de zile.
O persoană poate fi activă fizic și poate părea slabă. Chiar și așa, ea poate avea hipertensiune, glicemie anormală sau o altă problemă metabolică.
O analiză recentă publicată în revista „Lancet” subliniază acest aspect. Cercetătorii au examinat 110 studii naționale de sănătate.
Acestea au cuprins aproape 978.500 de persoane din șapte țări, între anii 1990 și 2024. Este vorba despre un volum foarte mare de date.
Concluzia a fost că tensiunea arterială și colesterolul non-HDL au evoluat diferit. Diferențele au apărut în funcție de grupele de vârstă și de indicele de masă corporală.
Adulții tineri cu obezitate au continuat să prezinte un risc metabolic mai ridicat. Comparația a fost făcută cu persoanele care au greutate normală.
Studiul întărește o concluzie mai amplă. Greutatea, colesterolul și tensiunea arterială nu oferă, singure, o imagine completă.
Ce este de făcut și când trebuie chemată urgența
Colesterolul rămâne un factor de risc important, dar nu este singurul. Placa se poate acumula în artere din mai multe motive.
Printre ele se numără hipertensiunea, diabetul, fumatul și obezitatea. Contribuie și stresul cronic, sedentarismul, antecedentele familiale și vârsta.
Din acest motiv, oamenii nu ar trebui să presupună că sunt protejați. Rezultatele normale la analizele de colesterol nu sunt o garanție.
Verificarea regulată a tensiunii arteriale și a glicemiei rămâne esențială. La fel de importante sunt menținerea unei greutăți sănătoase și mișcarea.
Pe aceeași listă intră evitarea tutunului și o alimentație echilibrată. Cunoașterea antecedentelor familiale completează măsurile de prevenție.
Există și situații care cer intervenție imediată. Presiunea bruscă în piept și dificultățile de respirație sunt printre ele.
Transpirația, greața sau durerea care se extinde către braț ori maxilar sunt și ele semnale de alarmă. În aceste cazuri trebuie solicitată imediat asistență medicală de urgență.
