Grigore Madalina
Presa din Germania acordă spații ample incidentelor provocate de dronele rusești ajunse pe teritoriul României și avertizează că situația a intrat într-o etapă fără precedent. Jurnaliștii germani vorbesc despre „un nou nivel de escaladare”, după ce, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, două persoane din România au fost rănite în urma unui astfel de atac.
Publicația MDR analizează în detaliu cazul dronei rusești de tip Geran-2 care s-a prăbușit, la sfârșitul lunii mai, peste un bloc din Galați și atrage atenția că România se află tot mai des în zona de risc a conflictului dintre Rusia și Ucraina.
„A fost o bubuitură asurzitoare”
Reporterii publicației germane au discutat cu Gheorghe Ciurea, un pensionar în vârstă de 82 de ani, care locuiește în blocul lovit de dronă.
Bărbatul își amintește că, în jurul orei 2.00 noaptea, a fost trezit de un mesaj RO-Alert care îi avertiza pe locuitori să se adăpostească.
La doar câteva momente după avertizare s-a produs explozia. Drona a lovit acoperișul imobilului, a provocat un incendiu și a distrus mai multe geamuri și uși. În urma incidentului, o femeie și fiul ei au suferit arsuri provocate de smoala încinsă care s-a scurs de pe acoperiș.
„Drona aceasta ne-a speriat îngrozitor. Dar ce să mai spună oamenii din Ucraina, care trăiesc asta în permanență?”, a declarat Gheorghe Ciurea pentru jurnaliștii germani.
România, tot mai aproape de efectele războiului
Potrivit publicației MDR, atacurile lansate de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au făcut ca drone și fragmente de drone să ajungă în mod repetat pe teritoriul României.
Jurnaliștii arată că Ministerul Apărării Naționale a identificat, începând din septembrie 2023, peste 50 de drone sau fragmente de drone căzute pe teritoriul românesc.
Cele mai multe incidente s-au produs în zone izolate, pe câmpuri sau în apropierea satelor de la Dunăre. Situația de la Galați este însă considerată un moment de cotitură, deoarece, pentru prima dată, a fost lovită o zonă urbană dens populată.
Publicația subliniază că incidentul din 29 mai reprezintă primul caz în care un oraș cu aproximativ 220.000 de locuitori a fost afectat direct și primele persoane aflate pe teritoriul României au fost rănite din cauza războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
De ce nu a fost interceptată drona
MDR explică și de ce drona nu a fost doborâtă înainte să lovească blocul.
Potrivit informațiilor prezentate, cele două avioane F-16 ridicate în aer au avut la dispoziție doar câteva secunde pentru a lua o decizie.
În momentul în care aparatul de zbor a ajuns deasupra unei zone locuite, interceptarea lui putea provoca pagube și mai mari.
Publicația mai arată că România nu dispune încă de suficiente sisteme antidrone amplasate la sol în zona Dunării.
Expertul militar Claudiu Degeratu, citat de MDR, consideră că România a întârziat investițiile în apărare și s-a bazat prea mult pe deciziile NATO și ale Uniunii Europene privind consolidarea flancului estic.
Incidentul din Portul Constanța, amintit de presa germană
În analiza sa, MDR amintește și explozia unei drone maritime produse la începutul lunii iunie în Portul Constanța.
Potrivit informațiilor prezentate, aparatul ucrainean, încărcat cu explozibil, a explodat în apropierea unor terminale unde erau depozitate produse petroliere și azotat de amoniu.
Ulterior, Marina ucraineană a transmis că drona ar fi fost deviată către România în urma bruiajului electronic efectuat de forțele ruse.
Deși incidentul nu s-a soldat cu victime, publicația îl prezintă drept o nouă dovadă a vulnerabilităților existente la granița estică a NATO.
Campaniile de dezinformare după fiecare incident
Jurnaliștii germani atrag atenția și asupra războiului informațional.
Potrivit articolului, fiecare incident în care sunt implicate drone este urmat de campanii de dezinformare pe rețelele sociale.
După prăbușirea dronei de la Galați, sute de conturi au distribuit mesaje care contestau originea rusească a aparatului de zbor.
Conform organizației Funky Citizens, peste 400 de conturi automate au promovat astfel de mesaje, acestea ajungând la milioane de utilizatori.
Ana Mocanu, reprezentantă a organizației, avertizează că scopul unor astfel de campanii este alimentarea neîncrederii și accentuarea divizării în societatea românească.
Problema adăposturilor de protecție civilă
Articolul publicat de MDR aduce în discuție și starea adăposturilor de protecție civilă din România.
Expertul militar Claudiu Degeratu susține că localitățile aflate în apropierea graniței cu Ucraina ar trebui să modernizeze și să renoveze adăposturile construite în perioada comunistă, pentru a putea răspunde unor eventuale situații de urgență.
În concluzie, presa germană apreciază că incidentele din ultimele luni arată că România resimte din ce în ce mai direct efectele războiului din Ucraina, iar cazul de la Galați reprezintă, în opinia jurnaliștilor, „un nou nivel de escaladare” în apropierea granițelor NATO.
