Loredana Ionescu
Negocierile pentru formarea noului Executiv au intrat într-o etapă delicată, marcată de diferențe majore între partidele implicate. PNL, PSD, UDMR și USR nu au reușit până acum să ajungă la un consens nici în privința viitorului premier, nici în ceea ce privește portofoliile esențiale din guvern. Un element de noutate care complică suplimentar discuțiile este implicarea directă a președintelui Nicușor Dan, care, potrivit surselor politice, va avea un drept de veto asupra propunerilor de miniștri.
Negocieri fără acord pentru funcția de premier și ministerele cheie
Conform surselor politice, partidele continuă să-și dispute cele mai importante ministere. PSD și PNL sunt principalele forțe care își împart influența, în timp ce UDMR și USR negociază pentru a-și păstra sau a câștiga portofolii relevante. În paralel, chestiunea premierului rămâne nerezolvată, fără un nume agreat de toți partenerii de coaliție.
Discuțiile s-au concentrat și în jurul unei eventuale rotații între partide la conducerea Guvernului, însă nu s-a ajuns la o formulă acceptată. Ilie Bolojan (PNL) și Mihai Tudose (PSD) sunt două dintre numele vehiculate, însă niciunul nu a fost confirmat oficial. De altfel, atitudinile ambigue și declarațiile prudente ale liderilor politici sugerează existența unor divergențe profunde, în ciuda aparentei disponibilități la compromis.
PSD cere cele mai multe portofolii. Transporturile, Justiția și Munca – printre priorități
Conform unui scenariu discutat la nivelul coaliției și citat de Digi24, Partidul Social Democrat ar urma să primească între șase și șapte ministere în noul Guvern. Transporturile se numără printre cele mai râvnite, cu Ciprian Șerban în prim-plan, iar social-democrații vor să păstreze și Justiția, cu Radu Marinescu, actualul ministru.
PSD mai ia în calcul și întoarcerea lui Mihai Tudose în Guvern, posibil la Interne, însă surse din partid susțin că această variantă nu este susținută unanim. În plus, portofoliul Internelor este dorit de PNL, care l-ar propune pe Cătălin Predoiu.
De asemenea, PSD ar putea menține Ministerul Economiei și Ministerul Muncii, care sunt în prezent conduse de miniștri social-democrați și care, potrivit evaluărilor interne, ar urma să continue mandatele, potrivit RTV.
PNL nu cedează Dezvoltarea și îl susține discret pe Ilie Bolojan
Liberalii vor cu orice preț să își păstreze Ministerul Dezvoltării, considerat esențial pentru implementarea proiectelor locale. Adrian Veștea este vehiculat din nou pentru acest post, după ce în trecut portofoliul i-a fost atribuit UDMR, în contextul precedentului Guvern.
În ceea ce privește conducerea Guvernului, PNL îl susține în continuare pe Ilie Bolojan, chiar dacă oficial acesta a transmis că nu este interesat de funcție. Surse liberale descriu poziția sa ca fiind un „joc de imagine”, menit să evite tensiunile politice, fără a exclude dorința reală de a prelua conducerea Executivului.
Liderii liberali ar fi dispuși să cedeze unele ministere în schimbul funcției de premier sau a unei garanții privind investițiile locale, prioritate clară în strategia electorală a PNL.
UDMR negociază Finanțele și Mediul. USR vizează Justiția și Externele
UDMR dorește să revină la Ministerul Mediului, pe care l-a deținut în alte guvernări, dar își dorește și păstrarea Ministerului Finanțelor sau a Dezvoltării. Conducerea Uniunii mizează pe influența avută în zonele cu electorat maghiar și pe experiența miniștrilor anteriori.
Pe de altă parte, USR intră în discuții cu pretenții clare. Vrea Justiția, unde îl propune pe Alexandru Dimitriu, dar și Ministerul Muncii, pentru care Oana Țoiu este susținută intern. De asemenea, formațiunea condusă de Cătălin Drulă își dorește și Externele sau Fondurile Europene, portofolii prin care ar putea influența politicile de modernizare a administrației.
Dacă USR nu obține ministerele mari, ia în calcul și Cultura, unde George Gima este unul dintre numele propuse în interiorul partidului.
Implicarea președintelui: drept de veto asupra propunerilor
Sursele politice consultate arată că președintele Nicușor Dan va avea un rol activ în validarea listei de miniștri. Acesta ar putea exercita un drept de veto informal sau chiar constituțional asupra nominalizărilor făcute de partide, lucru care adaugă un nou nivel de complexitate negocierilor.
Deși liderii politici susțin că partidele trebuie să își aleagă singure miniștrii, realitatea este diferită. În spatele ușilor închise, decizia finală pare că va depinde în mare parte de acceptul președintelui.
„E treaba PSD ce miniștri propune”, declara recent Sorin Grindeanu, însă surse apropiate negocierilor spun că echipa de consilieri ai președintelui are deja o listă cu persoane considerate „inacceptabile”, din motive de integritate, competență sau imagine publică.
Președintele ar urmări o formulă guvernamentală cu figuri noi, credibile și fără trecut controversat. Declarațiile sale anterioare, în care a vorbit despre nevoia de înnoire a clasei politice, susțin această abordare.
Tensiuni între partide. Comasări posibile și funcții în așteptare
Pe fondul acestor dispute, există și discuții legate de o eventuală reorganizare a structurii guvernamentale. Se iau în calcul comasări între anumite ministere și restructurări care ar permite reducerea numărului total de portofolii, o idee susținută de mai mulți lideri din PNL și USR.
Totuși, o astfel de reformă ar putea complica și mai mult partajarea funcțiilor. Sunt în așteptare și alte posturi de conducere în instituții-cheie, precum ANAF, CNAS sau diverse agenții guvernamentale, care ar putea fi oferite drept compensație partidelor care nu obțin ministerele dorite.
În final, componența Guvernului va depinde nu doar de negocierile dintre partide, ci și de poziția pe care o va adopta președintele Nicușor Dan, a cărui influență devine din ce în ce mai vizibilă. Acordul politic pare departe, iar până la o variantă finală, lista miniștrilor va suferi, cel mai probabil, multiple modificări, conform sursei citate.
Sursa foto: Arhivă
