Georgescu Dragos
Comisia Europeană a revizuit în jos estimarea privind evoluția economiei românești în 2025, atât în ceea ce privește creșterea PIB-ului, cât și în privința deficitului bugetar. Potrivit prognozei de primăvară publicate luni, 20 mai, la Bruxelles, România va înregistra o creștere economică de doar 1,4% în acest an, față de 2,5% cât se estima în prognoza de toamnă.
Prima veste proastă primită de Nicușor Dan în prima zi ca președinte. Ce a decis Europa în privința României
În același timp, deficitul bugetar este anticipat să ajungă la 8,6% din PIB în termeni ESA, mult peste ținta asumată de Guvern în planul fiscal semnat cu Comisia – adică un deficit de 7% în 2025. Potrivit Comisiei, deteriorarea acestor prognoze are la bază mai mulți factori: impunerea tarifelor comerciale americane, volatilitatea politică și fiscală internă, dar și neimplementarea reformelor fiscale promise.
Raportul precizează că prognoza nu include impactul reformei fiscale anunțate de Guvern, dar care nu a fost adoptată până la această dată și care ar putea contribui semnificativ la reducerea deficitului. Estimarea actualizată indică o încetinire serioasă a economiei românești. De la un avans anticipat de 2,5%, România ar urma să înregistreze în 2025 o creștere de doar 1,4%. Declinul are la bază o serie de factori care, cumulativ, afectează investițiile, consumul și exporturile.
„După un 2024 slab, economia României era pe cale să prindă viteză la începutul anului 2025, datorită, în special, construcțiilor, agriculturii și serviciilor și perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor americane, dar și de creșterea nivelului intern de volatilitate politică și fiscală, sunt așteptate să diminueze exporturile, încrederea în economie și, în cele din urmă, investițiile și consumul”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Pentru 2026, Comisia estimează o creștere economică de 2,2%, într-un scenariu de politici neschimbate și cu menținerea riscurilor actuale.
Deficitul bugetar, în continuare la cote alarmante
În privința deficitului bugetar, Comisia prognozează o ușoară scădere față de 2024, când România a înregistrat un nivel de 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, deficitul estimat pentru 2025, de 8,6% din PIB, rămâne cu mult peste angajamentele asumate de autorități.
Conform standardului european ESA, deficitul bugetar al României ar urma să se reducă abia în 2026, la 8,4%, și doar în condițiile în care nu apar alte măsuri care să influențeze negativ execuția bugetară.
„Deficitul public al României a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri mari ale salariilor din sectorul public, plățile dobânzilor și pensiile. La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală de valoare aproximativ 2% din PIB. Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice și măsuri de venituri în valoare de 0,3% din PIB”, notează Comisia Europeană.
În absența reformei fiscale convenite cu CE, deficitul nu poate fi redus în limite sustenabile, avertizează autorii raportului.
Reforma fiscală, amânată de Guvern
Guvernul s-a angajat să implementeze o reformă fiscală cu aplicare de la 1 aprilie 2025, cu un potențial de venituri de 1,3% din PIB – adică aproximativ 25 de miliarde de lei. Totuși, măsurile nu au fost încă adoptate, iar prognoza CE nu le ia în considerare.
Din această sumă estimată, doar aproximativ 7 miliarde de lei ar urma să vină din măsurile incluse în așa-numita „ordonanță trenuleț” adoptată în decembrie 2024. Printre acestea:
înghețarea pensiilor și salariilor;
creșterea impozitului pe dividende;
majorarea plafonului pentru microîntreprinderi;
eliminarea unor facilități fiscale;
taxa pe active (taxa pe stâlp).
Restul măsurilor, inclusiv ajustările asupra TVA și lărgirea bazei de impozitare, sunt așteptate în cadrul unui nou pachet legislativ, care însă întârzie.
Datoria publică, pe o traiectorie ascendentă
Un alt indicator care generează îngrijorare este datoria publică a României. De la 48,9% din PIB în 2023, datoria este estimată să ajungă la 63% din PIB până în 2026, în lipsa unor corecții bugetare substanțiale. Această evoluție este pusă pe seama deficitelor succesive și a creșterii costurilor cu dobânzile la împrumuturile contractate de stat.
„Se preconizează că datoria guvernamentală va crește semnificativ, reflectând deficitele guvernamentale ridicate și creșterea preconizată a plăților dobânzilor”, avertizează Comisia.
Această creștere limitează marja de manevră a Guvernului pentru investiții și cheltuieli neprevăzute și ar putea duce la deteriorarea ratingurilor de țară în lipsa unor măsuri corective.
Semnal de alarmă de la Bruxelles
Raportul de primăvară conține și un avertisment ferm: în lipsa implementării reformei fiscale promise, România riscă să rămână în afara parametrilor de sustenabilitate bugetară acceptați la nivelul Uniunii Europene. Comisia notează că autoritățile de la București au evitat până în prezent să pună în aplicare pachetul de reforme convenit, iar acest lucru compromite capacitatea țării de a reveni la un echilibru fiscal.
În plus, CE atrage atenția asupra riscului de pierdere a încrederii piețelor financiare. Într-un context global deja tensionat, investitorii ar putea deveni mai reticenți în fața unei țări care nu-și respectă angajamentele fiscale, ceea ce ar duce la creșterea costurilor de împrumut pentru România.
E nevoie de măsuri urgente
Concluzia Comisiei este clară: fără o reformă fiscală amplă și implementată rapid, România nu va reuși să-și reducă deficitul bugetar într-un ritm acceptabil. Astfel, Guvernul care urmează să fie instalat în perioada imediat următoare va avea în față o provocare majoră: adoptarea unui pachet coerent de consolidare fiscală, cu efecte imediate și pe termen mediu.
Printre măsurile așteptate:
digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale;
reanalizarea cheltuielilor publice;
introducerea unor taxe temporare pe profituri excepționale;
reducerea aparatului bugetar;
prioritizarea investițiilor publice.
Toate aceste măsuri sunt esențiale pentru a reface încrederea partenerilor internaționali și pentru a menține accesul la finanțare externă în condiții avantajoase.
România, în continuare la coada clasamentului UE
Cu un deficit de 9,3% în 2024 și o estimare de 8,6% pentru 2025, România rămâne țara cu cele mai mari dezechilibre bugetare din Uniunea Europeană. Alte state membre și-au ajustat deja politicile pentru a reduce deficitul sub 4% din PIB, în timp ce România continuă să acumuleze datorii într-un ritm accelerat.
În acest context, riscul de a intra sub incidența procedurii de deficit excesiv devine iminent. Aceasta presupune monitorizare strictă de către Comisia Europeană și posibilitatea suspendării unor fonduri structurale dacă țara nu demonstrează voință politică și capacitate administrativă pentru a-și corecta cursul fiscal.
Concluzia Comisiei: „Este timpul pentru acțiune”
Raportul de primăvară al Comisiei Europene este, în esență, un ultim semnal de alarmă. Situația bugetară a României este gravă, dar încă recuperabilă – cu condiția ca autoritățile să renunțe la amânări și să adopte rapid măsurile asumate.
2025 va fi un an decisiv pentru credibilitatea economică a României. Fără acțiuni concrete, riscurile de izolare fiscală, de deteriorare a ratingurilor și de scumpire a împrumuturilor externe vor deveni realitate.
După luni de tergiversări, Bruxelles-ul transmite un mesaj clar: România trebuie să-și respecte cuvântul. Altminteri, prețul va fi plătit de fiecare contribuabil.
