Cristina Cohuț
Primăria Câmpulung Muscel, condusă de candidata la prezidențiale Elena Lasconi, este sub lupa Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Ancheta vizează modul în care a fost implementat un proiect cu fonduri europene pentru zonele marginalizate din oraș. Deși instituția confirmă investigația, nu oferă clarificări privind implicarea directă a primarului. Lasconi reacționează evaziv, susținând că se așteaptă la presiuni tot mai mari pe măsură ce se apropie alegerile din noiembrie.
DLAF investighează fondurile UE de la Primăria Câmpulung
Departamentul pentru Lupta Antifraudă a transmis recent publicației Libertatea că efectuează verificări preliminare privind implementarea unui proiect european derulat de Primăria Câmpulung. Este vorba despre proiectul intitulat „Dezvoltarea locală în zonele urbane marginalizate din municipiul Câmpulung”, cu codul POCU/717/5/1/155642.
Proiectul a fost finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman, și a avut ca obiectiv sprijinirea comunităților sărace din municipiu. DLAF investighează dacă fondurile au fost cheltuite legal, conform documentației depuse și a activităților raportate.
„Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF efectuează verificări preliminare cu privire la modalitatea de implementare a proiectului (…) al cărui beneficiar este UAT Câmpulung”, au transmis reprezentanții DLAF, potrivit libertatea.ro.
Ancheta se află în faza de analiză preliminară. Până în acest moment, instituția nu a oferit publicului detalii despre potențialii vinovați sau natura exactă a suspiciunilor.
Elena Lasconi nu este confirmată oficial ca persoană vizată
Întrebată dacă în ancheta DLAF este vizată personal Elena Lasconi, instituția a oferit un răspuns rezervat. A invocat articolul 12 din Legea 544/2001 privind accesul la informațiile publice și a transmis că va furniza detalii doar la finalizarea investigației.
„DLAF va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea investigațiilor, în limitele conferite de cadrul normativ în vigoare”, au precizat oficialii.
Această lipsă de claritate alimentează speculațiile. Lasconi, între timp, insistă că nu este anchetată. Într-un interviu din septembrie 2024, a declarat că „nu este cercetată de nimeni” și că „înțelege că e o verificare in rem”.
Diferența e importantă. O anchetă „in rem” înseamnă că investigația vizează faptele, nu o persoană anume. Dar odată cu evoluția anchetei, cercetările pot deveni „in personam” și pot viza explicit funcționari sau demnitari.
Cum a reacționat Elena Lasconi
Elena Lasconi a avut mai multe reacții publice în ultimele zile, de fiecare dată sugerând că ancheta este parte dintr-o strategie de presiune. Marți seară, într-un interviu difuzat pe Facebook de un influencer apropiat AUR, a declarat:
„Mă aștept la presiuni și mai mari. Mă aștept să-mi facă dosare penale. Astăzi am primit o hârtie de la Primăria Municipiului Câmpulung. Direcția Antifraudă iar cercetează un proiect pe fonduri europene (…) Credeți că există vreo instituție care să fi venit în control în ultimul an la Primăria Câmpulung? Vă spun eu că nu există așa ceva.”
A doua zi, într-un interviu pentru Gândul.ro, a reluat mesajul:
„Simt presiunea instituțiilor în fiecare zi. Ieri chiar mi-a venit iarăși o hârtie. (…) Se cercetează un proiect pe fonduri europene prin care am ajutat persoanele defavorizate din Câmpulung.”
Tonul victimizant contrastează cu tăcerea pe fondul investigației. Până în prezent, Lasconi nu a oferit detalii despre cum a fost derulat proiectul, ce firme au fost implicate sau ce sume au fost cheltuite.
Proiectul european
Proiectul investigat de DLAF avea un titlu ambițios și o țintă clară: dezvoltarea urbană a zonelor marginalizate din Câmpulung. Finanțat prin POCU, ar fi trebuit să ofere sprijin pentru formare profesională, inserție pe piața muncii și sprijin educațional pentru persoane din cartiere defavorizate.
Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 1,7 milioane de euro, bani proveniți în cea mai mare parte din fonduri europene nerambursabile.
Surse neoficiale susțin că printre firmele implicate în proiect s-ar regăsi companii locale apropiate de administrația Lasconi, ceea ce a generat suspiciuni privind posibile conflicte de interese sau favorizarea unor ofertanți.
Totodată, DLAF investighează dacă documentele depuse la Bruxelles au reflectat corect realitatea din teren. Dacă s-au raportat activități fictive sau dacă beneficiarii reali au fost alții decât cei declarați.
Este o anchetă complexă, care presupune audituri, verificări de teren, declarații și confruntări. De aceea, oficialii DLAF nu oferă estimări privind durata anchetei.
Consecințe electorale: O candidată în defensivă
Pentru Elena Lasconi, ancheta DLAF vine într-un moment extrem de delicat. Candidată la președinția României, ea încearcă să capitalizeze notorietatea câștigată în 2024, când a ajuns până în finala alegerilor anulate ulterior.
În prezent, sondajele o poziționează pe locul 5, departe de candidații cu șanse reale de a intra în turul al doilea. Ancheta în curs nu doar că o pune într-o poziție defensivă, dar compromite narativul de candidat „curat” și „în afara sistemului”.
În mod paradoxal, reacțiile ei – marcate de acuzații, ironii la adresa instituțiilor statului și afirmații conspiraționiste – seamănă tot mai mult cu cele ale politicienilor pe care i-a criticat în trecut.
Ancheta DLAF nu este, în acest moment, o condamnare. Dar este o umbră grea care planează asupra campaniei Elenei Lasconi. Într-un peisaj electoral dominat de tensiuni, investigația riscă să devină combustibil pentru atacuri din partea adversarilor politici.
