Georgescu Dragos
Noul Guvern Niculescu își propune o schimbare importantă de direcție pentru economia României, cu obiective ambițioase pentru următorii ani. Executivul vrea să reducă deficitul bugetar, să renunțe la anumite taxe, să reformeze administrația și să păstreze investițiile publice la un nivel ridicat. În același timp, programul vorbește despre indexarea pensiilor, sprijin pentru companii și investiții de miliarde de euro în economie. Marea provocare rămâne însă finanțarea tuturor acestor măsuri într-o perioadă în care statul trebuie să-și reducă dezechilibrele bugetare.
Promisiunile pe care Luca Niculescu le face pentru români. Ce pregătește noul Guvern legat de taxe
Planul economic prezentat de noul Executiv încearcă să împace două obiective care pot intra ușor în conflict. Pe de o parte, statul trebuie să cheltuiască mai prudent și să reducă deficitul. Pe de altă parte, Guvernul nu vrea să sacrifice investițiile și promite măsuri de stimulare a economiei.
Ținta anunțată pentru deficitul bugetar este de 5,2% din PIB în 2027. Pe termen mai lung, Executivul își propune coborârea acestuia sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030.
Pentru atingerea acestor obiective, autoritățile mizează pe mai multe direcții: un control mai strict al cheltuielilor, o colectare mai bună a taxelor, combaterea evaziunii, reorganizarea administrației și atragerea fondurilor europene.
În același timp, Guvernul promite că investițiile publice importante vor fi protejate.
Impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să dispară
Una dintre cele mai importante modificări fiscale prevăzute în program este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri.
Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Eliminarea acestui impozit este prezentată ca parte a strategiei prin care Guvernul vrea să ofere companiilor mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare.
Executivul pregătește însă și alte schimbări fiscale.
Programul vorbește despre reforma impozitării proprietăților. În acest caz, sistemul ar urma să țină cont de valoarea de piață a proprietăților.
O asemenea schimbare poate avea efecte diferite în funcție de localitate, tipul proprietății și valoarea acesteia. Detaliile concrete ale mecanismului vor fi esențiale pentru a putea fi estimat impactul asupra contribuabililor.
Guvernul intenționează, de asemenea, să analizeze facilitățile și deducerile fiscale existente.
Ideea este ca avantajele fiscale să nu mai funcționeze automat pe termen nelimitat.
Unele facilități ar putea primi o perioadă clară de valabilitate.
La expirarea acesteia, autoritățile ar urma să analizeze dacă măsura și-a atins obiectivele.
De exemplu, statul ar putea verifica dacă o facilitate fiscală a generat investiții suplimentare, locuri de muncă sau dezvoltarea unui anumit sector.
În funcție de rezultate, facilitatea ar putea fi menținută, modificată sau eliminată.
Schimbarea ar introduce un sistem în care avantajele fiscale trebuie justificate periodic prin rezultatele obținute.
În paralel, Executivul promite un pachet amplu de relansare economică.
Valoarea anunțată ajunge la cinci miliarde de euro.
Banii ar urma să fie direcționați spre stimularea investițiilor private, susținerea producției și dezvoltarea companiilor.
IMM-urile și antreprenorii se numără printre beneficiarii vizați.
Guvernul vorbește și despre stimularea investițiilor productive și despre dezvoltarea tehnologiilor avansate.
Industria de apărare apare, de asemenea, printre sectoarele considerate strategice.
O altă direcție este valorificarea materiilor prime critice și dezvoltarea unor activități economice care să reducă dependența de importuri.
Firmele cu capital românesc ar urma să primească o atenție specială.
Programul prevede inclusiv măsuri pentru atragerea antreprenorilor români din diaspora.
Totuși, nu toate instrumentele prezentate sunt complet noi. O parte dintre acestea au fost deja introduse prin OUG 8/2026.
ANAF ar urma să fie reorganizată, iar contribuabilii corecți ar putea avea avantaje
O componentă importantă a planului economic privește colectarea taxelor.
Pentru ca deficitul să scadă fără creșteri masive de taxe, statul trebuie să încaseze mai eficient veniturile deja prevăzute de legislație.
Din acest motiv, ANAF ar urma să treacă printr-un proces de reorganizare.
Controalele fiscale ar trebui să fie orientate mai mult în funcție de analiza de risc.
În loc ca toate firmele să fie tratate identic, autoritățile vor să concentreze verificările asupra zonelor în care există un risc mai mare de neconformare.
Programul introduce și ideea unui „scoring fiscal pozitiv”.
Contribuabilii care își respectă obligațiile ar putea beneficia de un tratament administrativ mai simplu.
Printre avantajele anunțate se numără rambursări mai rapide și reducerea numărului de controale pentru companiile cu un comportament fiscal considerat bun.
Guvernul vrea, în același timp, să reducă deficitul de colectare a TVA.
Aceasta este una dintre sursele din care Executivul speră să obțină venituri suplimentare fără introducerea unor noi taxe generale.
O atenție mai mare ar urma să fie acordată și prețurilor de transfer.
Autoritățile vor să intensifice verificările asupra situațiilor în care profiturile ar putea fi transferate artificial către alte jurisdicții.
Combaterea evaziunii fiscale este prezentată drept una dintre principalele surse pentru îmbunătățirea situației bugetare.
Rămâne însă de văzut cât de mari vor fi veniturile suplimentare obținute efectiv.
Programul stabilește obiectivele, dar rezultatele vor depinde de capacitatea administrativă a statului și de modul în care reformele vor fi implementate.
Pensiile ar putea fi indexate din nou în 2027
Programul de guvernare aduce schimbări importante și în domeniul veniturilor populației.
Una dintre promisiunile importante privește pensiile.
Executivul intenționează să reia indexarea acestora începând din 2027.
Există însă o condiție importantă.
Majorarea va depinde de resursele disponibile la buget.
Prin urmare, programul nu garantează în acest moment o anumită creștere procentuală pentru toate pensiile.
Situația finanțelor publice și construcția bugetului pentru anul viitor vor conta decisiv.
Și salariul minim ar urma să fie actualizat anual.
Guvernul dorește folosirea unui mecanism predictibil, astfel încât modificările să nu mai depindă exclusiv de negocieri punctuale.
În sectorul bugetar este anunțată o nouă lege a salarizării.
Aceasta ar urma să fie adoptată în 2027.
În același timp, Executivul vrea să reducă gradual ponderea cheltuielilor cu personalul public.
Ținta prezentată pornește de la un nivel de 9,3% din PIB în 2024 și urmărește coborârea acestuia la 7,9% până în 2031.
Reducerea nu ar urma să fie făcută prin aplicarea automată a aceluiași procent în toate instituțiile.
Guvernul promite o analiză a necesarului real de personal.
Numărul angajaților ar trebui corelat cu volumul de activitate și cu atribuțiile fiecărei instituții.
Pe piața muncii sunt prevăzute și programe pentru persoanele care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
O categorie vizată este reprezentată de aproximativ 21.000 de tineri care nu lucrează și nici nu urmează o formă de educație.
Pentru aceștia sunt anunțate programe de angajare și formare profesională.
Miza este creșterea numărului de persoane active pe piața muncii.
O rată mai mare de ocupare poate însemna atât venituri suplimentare pentru populație, cât și contribuții și taxe mai mari încasate de stat.
Energie, autostrăzi și investiții de miliarde de euro
O parte consistentă a programului economic este rezervată investițiilor.
Guvernul susține că reducerea deficitului nu trebuie făcută prin sacrificarea marilor proiecte publice.
În energie sunt stabilite mai multe obiective concrete.
Până la sfârșitul anului 2027, România ar trebui să dispună de aproximativ 5.800 MW de noi capacități de producție.
Un alt obiectiv privește stocarea energiei.
Până în 2028, proiectele din această zonă ar trebui să ajungă la aproximativ 4.500 MW.
Investițiile în energie sunt considerate importante atât pentru securitatea energetică, cât și pentru economie.
O producție mai mare poate reduce vulnerabilitatea în perioadele de consum ridicat și poate sprijini dezvoltarea industriei.
Proiectele nucleare de la Cernavodă ar urma să continue.
Guvernul mizează și pe exploatarea și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră.
Infrastructura rutieră reprezintă un alt capitol major.
Ținta Executivului este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în anul 2028.
Realizarea obiectivului depinde însă de ritmul lucrărilor, finanțare și capacitatea autorităților de a gestiona proiectele.
Fondurile europene vor avea un rol esențial.
Guvernul vrea finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și accelerarea absorbției banilor disponibili prin exercițiul financiar european 2021-2027.
În paralel, România trebuie să pregătească proiectele care vor putea fi finanțate prin viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
Executivul promite și simplificarea procedurilor pentru beneficiarii fondurilor europene.
Scopul este reducerea birocrației și accelerarea investițiilor.
De unde ar trebui să vină banii pentru toate promisiunile Guvernului
Aceasta este întrebarea esențială a întregului program economic.
Guvernul vrea simultan să reducă deficitul, să elimine o taxă importantă, să reia indexarea pensiilor și să susțină investiții consistente.
Pentru ca ecuația să funcționeze, veniturile trebuie să crească sau anumite cheltuieli să fie reduse.
Executivul mizează pe ambele variante.
Prima sursă este îmbunătățirea colectării taxelor.
Reducerea evaziunii, diminuarea deficitului de TVA și verificarea mai atentă a tranzacțiilor între companii ar trebui să aducă venituri suplimentare.
A doua direcție este reforma administrației.
Ministerele și agențiile ar urma să fie auditate în primele șase luni.
Instituțiile cu atribuții suprapuse ar putea fi comasate.
Numărul angajaților ar urma să fie stabilit în funcție de volumul real de activitate.
Digitalizarea reprezintă o altă componentă importantă.
Guvernul vrea simplificarea interacțiunii dintre firme, cetățeni și administrație.
O mie de primării ar urma să fie integrate în sistemele digitale.
Teoretic, digitalizarea poate reduce costurile administrative și poate crește eficiența.
Efectele concrete depind însă de implementare.
A treia mare sursă de finanțare este reprezentată de fondurile europene.
PNRR și programele europene disponibile României pot finanța investiții care altfel ar pune o presiune mult mai mare asupra bugetului național.
Guvernul mai promite evaluarea programelor finanțate din bani publici.
Cheltuielile care nu produc rezultatele așteptate ar putea fi reduse sau eliminate.
În același timp, investițiile publice considerate productive ar urma să fie protejate.
Ținta de deficit pentru 2027 este de 5,2% din PIB.
Ulterior, dezechilibrul bugetar ar trebui redus treptat, până sub pragul de 3% în 2030.
Este un calendar ambițios.
Succesul său va depinde de evoluția economiei, nivelul veniturilor fiscale, disciplina cheltuielilor și absorbția fondurilor europene.
Există și o tensiune evidentă în program.
Eliminarea unor taxe reduce, cel puțin direct, anumite venituri bugetare.
Indexarea pensiilor și investițiile presupun cheltuieli.
Reducerea deficitului cere însă exact contrariul: venituri mai mari în raport cu cheltuielile.
Guvernul încearcă să rezolve această contradicție prin creșterea colectării, eliminarea risipei, reforma administrației și dezvoltarea economiei.
Dacă aceste surse vor produce suficienți bani pentru atingerea tuturor obiectivelor nu poate fi stabilit doar din programul de guvernare.
Testul decisiv va veni odată cu bugetul și cu execuția bugetară.
Până atunci, cifrele anunțate reprezintă ținte asumate politic, iar transformarea lor în rezultate va depinde de măsurile concrete adoptate și de capacitatea statului de a le pune în practică.
