Georgescu Dragos
Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a avut, duminică, o reacție fermă după declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, privind intenția de a organiza un referendum în rândul magistraților. Poziția exprimată public de Secția pentru judecători marchează una dintre cele mai tranșante delimitări instituționale față de un demers prezidențial care vizează direct funcționarea autorității judecătorești.
Se revoltă judecătorii. Consiliul Superior al Magistraturii, reacție tranșantă după declarațiile lui Nicușor Dan
Potrivit comunicatului oficial transmis de Secția pentru judecători, referendumul anunțat de șeful statului nu are fundament legal și nu este prevăzut de legislația în vigoare pentru nicio profesie. Judecătorii subliniază că acest aspect este cu atât mai relevant în cazul magistraților, care reprezintă una dintre cele trei puteri ale statului și beneficiază de o reglementare expresă atât la nivel constituțional, cât și prin legi organice.
În documentul publicat, Secția pentru judecători reamintește principiile de bază care guvernează funcționarea statului român. Exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a separației și echilibrului puterilor în stat, așa cum este consacrat de Constituția României. Orice inițiativă care riscă să creeze o ingerință, fie ea directă sau indirectă, în activitatea puterii judecătorești este considerată inacceptabilă.
Judecătorii din cadrul CSM atrag atenția că instituția își exercită atribuțiile în mod autonom, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției. Aceștia afirmă explicit că nu vor tolera nicio formă de presiune sau influență asupra activității autorității judecătorești, indiferent de sursa acesteia sau de contextul în care apare.
Comunicatul insistă asupra ideii că singura formă acceptabilă de dialog și rezolvare a problemelor din sistemul judiciar este cooperarea instituțională loială, fundamentată pe analize aplicate și riguroase. Potrivit judecătorilor, dezbaterile publice sau inițiativele cu impact major asupra justiției trebuie să fie ancorate în norme constituționale și să evite orice formă de presiune publică sau simbolică asupra magistraților.
În același context, Secția pentru judecători subliniază faptul că România, în calitate de stat membru al Uniunea Europeană, are obligația de a respecta standardele europene privind statul de drept și independența justiției. Aceste principii sunt considerate repere fundamentale ale ordinii constituționale interne și ale angajamentelor asumate la nivel european.
Judecătorii avertizează că încrederea publică în instituțiile statului nu poate fi consolidată prin inițiative percepute ca forme de presiune sau prin discursuri care pot afecta echilibrul instituțional. Din perspectiva Secției pentru judecători, un discurs public responsabil trebuie să fie construit pe respectarea strictă a Constituției și pe valorile comune europene, fără a crea tensiuni artificiale între puterile statului.
În comunicat se mai precizează că eventualele disfuncționalități din sistemul judiciar, dacă există, trebuie analizate și soluționate într-un climat social stabil. Judecătorii resping ideea că problemele justiției pot fi rezolvate prin mecanisme de tip referendum, mai ales în lipsa unui cadru legal clar și a unor proceduri prevăzute de lege.
Ce a spus Nicușor Dan
Reacția Secției pentru judecători vine în contextul publicării, de către Administrația Prezidențială, a unui raport care sintetizează sesizările primite de la magistrați privind problemele din sistemul judiciar. Documentul a fost făcut public duminică și conține observații și puncte de vedere transmise direct președintelui României.
Potrivit raportului, peste 250 de magistrați din 27 de instanțe și 14 parchete au trimis observații scrise referitoare la modul de funcționare a justiției. Aceste sesizări descriu, în termeni duri, un climat profesional caracterizat de neîncredere, presiune și dezechilibre interne.
Magistrații care au contribuit la raport vorbesc despre existența unui sistem de tip „pedeapsă și recompensă”, care ar influența cariera și activitatea profesională a unor judecători și procurori. În relatările transmise Administrației Prezidențiale este menționat un climat perceput ca fiind unul de tensiune permanentă, în care deciziile administrative sau disciplinare ar putea avea un impact disproporționat asupra magistraților.
Aceste concluzii au stat la baza declarațiilor publice făcute de Nicușor Dan, care a catalogat situația descrisă în raport drept una gravă. Președintele a afirmat că va iniția, în luna ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților.
În declarația sa de presă, șeful statului a precizat că referendumul ar urma să conțină o singură întrebare. Aceasta vizează direct activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și rolul său în raport cu interesul public. Formula anunțată de președinte a stârnit reacții rapide și critice în rândul magistraților.
Întrebarea propusă de Nicușor Dan este dacă „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”. Din perspectiva Secției pentru judecători, o astfel de formulare riscă să pună sub semnul întrebării legitimitatea unei autorități constituționale și să afecteze percepția publică asupra independenței justiției.
Judecătorii consideră că o asemenea inițiativă nu doar că nu este prevăzută de lege, dar creează și un precedent periculos în raporturile dintre puterile statului. În opinia lor, evaluarea activității CSM nu poate fi realizată prin mecanisme informale sau prin consultări de tip referendum, ci exclusiv prin procedurile instituționale și legale existente.
Poziția Secției pentru judecători reflectă o preocupare constantă pentru protejarea independenței sistemului judiciar într-un context politic și social tensionat. Reprezentanții magistraților subliniază că orice reformă sau analiză a funcționării justiției trebuie să pornească de la respectul pentru cadrul constituțional și pentru rolul fiecărei instituții implicate.
În același timp, comunicatul evită să nege existența unor probleme în sistem, dar insistă asupra faptului că soluțiile trebuie identificate prin dialog instituțional, nu prin inițiative percepute ca presiuni externe. Judecătorii transmit că sunt deschiși cooperării, însă doar în limitele legii și ale competențelor stabilite de Constituție.
Contextul în care a apărut această dispută publică este unul sensibil pentru justiția română, aflată de mai mulți ani sub observația instituțiilor europene și a opiniei publice interne. Tocmai de aceea, magistrații consideră că orice declarație sau demers cu impact asupra sistemului trebuie gestionat cu maximă responsabilitate.
Reacția dură a Secției pentru judecători din CSM marchează o linie clară între atribuțiile președintelui României și competențele autorității judecătorești. Mesajul transmis este că independența justiției nu poate face obiectul unor consultări informale sau al unor exerciții de imagine, indiferent de contextul politic sau de presiunea publică.
În final, poziția exprimată de judecători scoate în evidență fragilitatea echilibrului instituțional și necesitatea unui dialog bazat pe respect reciproc. Într-un stat de drept, separația puterilor și cooperarea loială între instituții rămân elemente esențiale pentru funcționarea democratică și pentru menținerea încrederii cetățenilor în justiție.
