Roxana
Moştenirea genetică joacă un rol semnificativ în determinarea riscului pentru diverse afecţiuni medicale. Femeile pot moşteni de la mamele lor anumite predispoziţii pentru boli precum cele cardiace, diabetul, cancerele sau bolile autoimune. În acest articol vom explora câteva dintre aceste riscuri şi vom evidenţia ce pot face femeile pentru a-şi gestiona sănătatea.
Ce boli cardiace pot apărea prin predispoziţie genetică
Bolile de inimă se numără printre principalele cauze de deces la nivel global, iar factorii genetici pot juca un rol important în apariţia lor. În cazul femeilor, dacă mama are un istoric de boli cardiace, riscul ca şi fiica să dezvolte astfel de afecţiuni creşte.
Această predispoziţie nu înseamnă că boala este inevitabilă. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos — alimentaţie echilibrată, activitate fizică regulată, evitarea fumatului — poate contribui semnificativ la reducerea riscului. Monitorizarea medicală periodică este, de asemenea, esenţială, mai ales dacă există antecedente familiale.
Diabetul zaharat tip 2 – risc crescut prin moştenire
Diabetul zaharat tip 2 este o afecţiune metabolică care poate fi influenţată genetic. Dacă mama suferă de diabet tip 2, probabilitatea ca fiica să dezvolte această boală este mai mare.
Totuşi, factorii de mediu şi stilul de viaţă rămân extrem de relevanţi. Controlul greutăţii, menţinerea unui indice de masă corporală sănătos, alimentaţia săracă în zahăr şi carbohidraţi rafinaţi, precum şi activitatea fizică frecventă pot reduce semnificativ riscul. Evaluările regulate ale glicemiei sunt recomandate dacă istoricul familial indică predispoziţie.
Cancerul de sân şi cancerul ovarian – factorul genetic în ecuaţia riscului
Istoricul familial de cancer de sân sau de ovar poate indica o probabilitate mai mare de a dezvolta aceste forme de cancer, mai ales dacă sunt implicate mutaţii genetice precum BRCA1 şi BRCA2, care se pot transmite de la mamă la fiică.
Este recomandat ca femeile cu astfel de antecedente în familie să discute cu medicul lor despre testarea genetică, posibilitatea monitorizării periodice (mamografie, ecografie mamară, investigarea ovarelor) şi adoptarea unor strategii preventive. Educaţia privind aceste riscuri este esenţială pentru detectarea precoce şi gestionarea eficientă a bolii.
Boli autoimune – predispoziţie transmisă matern
Afecţiuni precum lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă fac parte din categoria bolilor autoimune care pot avea componentă genetică. Dacă mama are una dintre aceste boli, fiica are un risc mai crescut de a dezvolta o boală autoimună.
Simptomele bolilor autoimune pot fi variate — oboseală cronică, dureri articulare, erupţii cutanate, dificultăţi în funcţionarea organelor. Prin urmare, femeile cu istoric familial ar trebui să fie atente la semnele timpurii şi să se consulte cu un specialist. Strategiile de gestionare includ monitorizarea medicală, un stil de viaţă echilibrat şi evitarea factorilor de declanşare (cum ar fi stresul cronic).
Cum se poate reduce riscul: conştientizare şi stil de viaţă
Deşi predispoziţia genetică este un factor important, nu este singurul determinant al apariţiei bolilor. Femeile care cunosc istoricul familial pot lua măsuri concrete pentru a-şi reduce riscurile:
-
Înregistrarea medicală a istoricului mamei și a altor rude apropiate.
-
Discuţii cu medicul privind monitorizarea personalizată (screening-uri).
-
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos: alimentaţie bogată în legume, fructe, cereale integrale, activitate fizică regulată.
-
Renunţarea la fumat, limitarea consumului de alcool şi menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase.
-
Gestionarea stresului şi asigurarea unui somn suficient.
Prin urmare, conştientizarea moştenirii genetice şi adoptarea unui stil de viaţă preventiv pot face diferenţa. Femeile informate despre riscurile familiale au mai multe şanse să îşi protejeze sănătatea şi să intervină la timp dacă apar semne de boală — şi astfel să îşi îmbunătăţească calitatea vieţii.
