Georgescu Dragos
Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, este vizat într-un dosar penal de amploare, în care este suspectat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și de comunicarea de informații false, în formă continuată. Anunțul a fost făcut luni, 4 august 2025, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a transmis publicului detalii despre noile încadrări juridice stabilite în acest dosar.
Călin Georgescu, o nouă lovitură primită de la procurori. De ce este acuzat fostul candidat la prezidențiale
Potrivit unor surse judiciare citate de Europa FM, ancheta este în plină desfășurare, iar schimbarea încadrării juridice pentru unul dintre inculpați — în speță, Călin Georgescu — vine în urma unei analize detaliate a probatoriului strâns de procurori în ultimele săptămâni.
Potrivit comunicatului oficial emis de Parchetul General, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a dispus, în cursul zilei de luni, schimbarea încadrării juridice pentru unul dintre inculpați. Astfel, faptele au fost recalificate din:
Comunicare de informații false
Instigare la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale
în:
Complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale
Comunicare de informații false, în formă continuată (două acte materiale)
Această decizie indică faptul că anchetatorii dispun de probe și indicii suplimentare care justifică o implicare mai directă a fostului prezidențiabil în activitățile cercetate. Faptele sunt încadrate la capitolul infracțiunilor contra securității naționale, ceea ce face ca dosarul să fie tratat cu un grad ridicat de complexitate și confidențialitate.
Contextul acuzațiilor: implicare în comunicarea de informații cu potențial destabilizator
Călin Georgescu, cunoscut pentru declarațiile sale controversate din spațiul public și pentru poziționări critice la adresa unor instituții ale statului, este acuzat că ar fi comunicat în mod repetat informații false, cu scopul de a influența opinia publică și de a crea o stare de tensiune și neîncredere în funcționarea ordinii constituționale.
Potrivit surselor judiciare, aceste informații ar fi fost lansate în spațiul public în mod deliberat, cu intenția de a provoca reacții în lanț, destabilizare socială și potențială radicalizare a unor grupuri de cetățeni. În plus, anchetatorii consideră că Georgescu nu a acționat singur, ci ar fi colaborat cu alte persoane pentru sprijinirea unor acțiuni subversive, inclusiv tentative de organizare a unor acțiuni neconstituționale.
Călin Georgescu a fost, de-a lungul ultimilor ani, o figură activă în spațiul public, prezentându-se ca o alternativă la clasa politică tradițională și promovând mesaje cu accente naționaliste și antiglobaliste. În 2024, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, însă nu a reușit să adune numărul necesar de semnături pentru a fi validat oficial de Biroul Electoral Central.
Cu toate acestea, activitatea sa online și participările la diferite evenimente publice au continuat, iar în mai multe rânduri, a lansat afirmații considerate nefondate despre caracterul ilegitim al instituțiilor statului, despre pretinse comploturi internaționale și despre „coruperea” ordinii constituționale în România.
Anchetatorii susțin că aceste afirmații nu doar că au dezinformat populația, dar ar fi fost parte a unui plan mai amplu de instigare și sprijinire a acțiunilor împotriva statului de drept.
Forma continuată: două acte materiale documentate
Potrivit anchetatorilor, acuzația de comunicare de informații false în formă continuată are la bază două acte materiale distincte, respectiv două episoade în care Georgescu ar fi transmis public date eronate, cu impact asupra ordinii sociale și politice. Fiecare dintre aceste episoade este analizat în mod separat, dar împreună formează temeiul pentru acuzația de formă continuată, ceea ce agravează situația juridică a inculpatului.
Surse apropiate anchetei spun că este vorba despre mesaje video și scrise distribuite în mediul online, dar și despre participări la dezbateri și conferințe, unde fostul candidat ar fi promovat teze nefondate, uneori cu caracter conspirativ sau instigator.
Reacția publică și tăcerea inculpatului
Până la acest moment, Călin Georgescu nu a oferit o reacție oficială în legătură cu acuzațiile formulate de procurori. De asemenea, avocații săi nu au transmis nicio poziție publică privind strategia de apărare sau contestarea schimbării încadrării juridice.
În mediul online, susținătorii fostului prezidențiabil au început să distribuie mesaje de solidaritate, acuzând autoritățile de „persecuție politică” și de „cenzură”. Mai multe conturi anonime au lansat teorii despre o presupusă încercare a „statului profund” de a reduce la tăcere vocile critice.
În paralel, o parte din clasa politică și societatea civilă privesc cu îngrijorare evenimentele, subliniind că este esențial ca autoritățile să investigheze faptele, nu opiniile, și să facă o distincție clară între libertatea de exprimare și delictul de comunicare de informații false în scop destabilizator.
Codul Penal al României prevede sancțiuni clare pentru faptele care afectează ordinea constituțională. Astfel, tentativa la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, chiar și în formă de complicitate, este pedepsită cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar comunicarea de informații false, în formă continuată, poate atrage pedepse de până la 5 ani, în funcție de gravitatea și consecințele faptelor.
În plus, în cazul în care ancheta va demonstra că mesajele transmise de Georgescu au fost urmate de acțiuni concrete ale unor grupuri radicale, dosarul s-ar putea extinde, implicând și alte persoane, inclusiv colaboratori sau organizatori de evenimente publice.
Este de așteptat ca în perioada următoare să aibă loc audieri suplimentare, ridicări de documente, expertize tehnice și analiza comunicărilor realizate pe rețelele sociale, precum și în spațiile publice. Procurorii ar putea solicita inclusiv interdicții temporare pentru Georgescu, cum ar fi restricționarea accesului la internet, interzicerea contactului cu alte persoane cercetate sau chiar măsuri preventive dacă se constată riscul de influențare a anchetei.
O investigație în contextul fragilității climatului social
Ancheta în care este implicat Călin Georgescu vine într-un context delicat pentru România, marcat de polarizare politică, campanii de dezinformare în spațiul online și o încredere scăzută în instituțiile statului. Astfel, autoritățile sunt obligate să gestioneze acest caz cu echilibru și transparență, pentru a nu alimenta tensiunile existente.
De asemenea, cazul ridică semne de întrebare cu privire la instrumentele legislative disponibile pentru combaterea dezinformării, dar și la granițele dintre opinie politică, propagandă și infracțiune.
În trecut, Călin Georgescu a mai fost criticat pentru apropieri declarative de figuri radicale, pentru discursuri cu tentă antisistem și pentru promovarea unor idei controversate despre „resetarea societății”. Cu toate acestea, este pentru prima dată când este oficial anchetat într-un dosar penal cu o asemenea miză constituțională.
Procurorii din cadrul Parchetului General au precizat că investigațiile sunt în plină desfășurare și că vor reveni cu informații în funcție de evoluția anchetei. Se așteaptă ca în zilele următoare să fie solicitate noi expertize tehnice asupra materialelor publicate de Georgescu, dar și audieri ale unor martori care pot confirma sau infirma afirmațiile făcute în spațiul public.
Rămâne de văzut dacă Călin Georgescu va colabora cu anchetatorii sau va contesta în totalitate acuzațiile. Oricare va fi direcția, cazul se anunță unul cu implicații profunde pentru modul în care România gestionează delictele împotriva ordinii constituționale și combaterea comunicării de informații false, într-o epocă marcată de confuzie între adevăr, manipulare și opinie personală.
