Loredana Ionescu
Sute de orașe și comune din România nu respectă criteriile demografice pentru încadrarea administrativă și ar trebui desființate sau retrogradate, potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, care confirmă necesitatea reformei administrației locale.
Peste 500 de orașe și comune din România ar trebui reorganizate
Conform legislației actuale, o localitate poate fi declarată oraș doar dacă are cel puțin 10.000 de locuitori. Totuși, datele din 2023 arată că 119 orașe din România nu îndeplinesc acest criteriu. În mod similar, 423 de comune au o populație prea mică pentru statutul administrativ deținut, ceea ce înseamnă că aproximativ 15% dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din țară sunt încadrate eronat.
Potrivit raportului Curții de Conturi, pentru a respecta legea, aceste UAT-uri ar trebui retrogradate cu o treaptă, adică orașele să redevină comune, iar comunele — sate componente ale altor localități.
Costuri uriașe pentru aceste locali
Încadrarea unei localități într-o categorie administrativă mai înaltă presupune o organigramă mai amplă, cu mai multe funcții și cheltuieli administrative mai mari, inclusiv la capitolul salarii. Din acest motiv, multe dintre orașele și comunele care nu respectă criteriile demografice ajung să nu își poată acoperi cheltuielile din venituri proprii.
În lipsa resurselor suficiente din taxe și impozite locale, aceste localități ajung să dependă de finanțările guvernamentale pentru a-și susține activitatea.
„Aproape jumătate (1.581) din UAT-urile din România au o populație redusă de până la 3.000 de locuitori, fiind reprezentate în general de comune (1.574). În același timp, peste trei sferturi (2.421 de UAT) nu depășesc 5.000 de locuitori.
974 din comunele din România se confruntă cu o dispersie geografică ridicată a satelor componente, distanța medie a acestora față de satul-reședință depășind 5 km. În unele situații, această distanță poate atinge valori mai mari, de până la 21 de km”, arată același raport.
Prea multe comune și orașe în România
Curtea de Conturi subliniază că România are prea multe unități administrative, raportat la populația actuală. În prezent, există 2.860 de comune și 319 orașe, multe dintre ele menținându-se artificial prin subvenții de la bugetul de stat.
„84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un astfel de sprijin atât de semnificativ”, se menționează în raportul Curții de Conturi, potrivit newsweek.
Populație mică și dispersie geografică ridicată
Un alt argument pentru necesitatea reorganizării administrative îl reprezintă scăderea populației și dispersia geografică a multor localități.
De asemenea, 974 de comune din România se confruntă cu o dispersie mare a satelor componente. Distanța medie dintre satele unui UAT și localitatea de reședință depășește 5 kilometri, iar în unele cazuri ajunge chiar la 21 de kilometri, ceea ce îngreunează gestionarea serviciilor publice și crește costurile administrației.
Reforma administrației locale, o necesitate
În acest context, reforma administrației locale devine o necesitate urgentă. Raportul Curții de Conturi susține că statutul UAT-urilor trebuie adaptat realității demografice, pentru a reduce costurile și a eficientiza structurile administrative.
Reducerea numărului de localități și corectarea încadrărilor ar putea ajuta la diminuarea cheltuielilor publice și la o distribuire mai echilibrată a resurselor.
Până la o reformă completă a structurii teritoriale, guvernul pregătește o măsură de optimizare a cheltuielilor publice, prin reducerea numărului de posturi ocupate în administrațiile locale.
Conform planului Bolojan, aproximativ 13.000 de funcționari publici ar urma să fie concediați, ca parte a unei strategii de eficientizare a aparatului administrativ.
Sursa foto: Arhivă
