Georgescu Dragos
Într-o mișcare decisivă pentru conturarea politicilor fiscale ale României în următorii ani, Guvernul a adoptat luni, prin asumarea răspunderii în Parlament, o serie de modificări importante la Legea Austerității. Noile prevederi vizează, printre altele, contribuțiile la sănătate pentru pensionarii cu venituri mari, sprijinirea mamelor minore, reducerea subvențiilor pentru partidele politice, precum și o modificare semnificativă a regimului fiscal al jocurilor de noroc.
Răsturnare de situație. Ce taxe a schimbat Guvernul înainte ca măsurile de austeritate să intre la vot
1. CASS de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei
Una dintre cele mai discutate măsuri vizează reținerea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) în cazul pensionarilor. Guvernul a introdus o perioadă tranzitorie de aproape trei ani pentru aplicarea CASS de 10% pentru pensiile ce depășesc suma de 3.000 de lei.
Deși inițial Partidul Social Democrat (PSD) a propus ca această contribuție să fie reținută doar până în 2027, în varianta finală a proiectului de lege a fost stabilită data de 1 ianuarie 2028. Această măsură are ca scop atât aducerea de venituri suplimentare la bugetul de stat, cât și crearea unui sistem mai echitabil de contribuție în funcție de venit.
Astfel, începând cu 2025 și până la începutul anului 2028, pensionarii cu venituri mai mari de pragul menționat vor plăti o cotă de 10% CASS, reținută direct din pensie. Guvernul estimează că această măsură va aduce la buget o sumă importantă, contribuind la consolidarea fiscală cerută de contextul economic actual.
2. CASS reținut și pentru alte categorii de beneficiari de indemnizații
Pe lângă pensionari, proiectul extins al Legii Austerității prevede reținerea CASS și pentru alte categorii de persoane care beneficiază de indemnizații sau ajutoare sociale. Mai exact, vor fi supuși reținerii de 10%:
Șomerii – din indemnizația de șomaj;
Părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului – din indemnizația aferentă;
Persoanele care beneficiază de Venitul Minim de Incluziune (VMI) – atât pentru componenta de incluziune, cât și pentru ajutorul destinat familiilor cu copii;
Persoanele persecutate politic, veteranii de război, deportații, revoluționarii și urmașii eroilor martiri – din drepturile bănești obținute conform legislației speciale.
Prin această decizie, Guvernul își propune să uniformizeze contribuția la sistemul de sănătate, aplicând un tratament fiscal unitar pentru beneficiile acordate de stat, indiferent de natura lor. De asemenea, măsura se înscrie într-o logică bugetară de tip austeritate, în care fiecare segment de cheltuială este revizuit și, acolo unde este posibil, supus unei contribuții.
3. Protecție socială: mamele minore continuă să primească sprijin
În contrast cu măsurile de austeritate, Guvernul a decis să păstreze o formă de sprijin pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii: mamele minore. Conform noii legi, ele vor beneficia în continuare de o bursă lunară de 700 de lei, cu condiția să fie reintegrate într-o unitate de învățământ și să frecventeze orele de curs.
Bursa se acordă pe toată durata desfășurării activităților didactice și are rolul de a preveni abandonul școlar, oferind un stimulent financiar direct pentru continuarea studiilor. Este o măsură cu impact social și educațional, care poate contribui la reducerea marginalizării acestor tinere mame și la crearea unui cadru favorabil reintegrării lor socio-economice.
4. Subvențiile acordate partidelor politice vor scădea cu 40% în 2026
Un alt punct important al reformei fiscale îl reprezintă diminuarea subvențiilor de stat pentru partidele politice. Astfel, în anul 2026, alocările bugetare pentru partide vor fi cu 40% mai mici decât nivelul acordat în anul 2024.
Această decizie este justificată de Guvern prin nevoia de a reduce cheltuielile publice, în special în domenii care nu influențează în mod direct bunăstarea cetățenilor sau calitatea serviciilor publice. Reducerea subvențiilor partidelor este un semnal politic puternic, care transmite ideea că și clasa politică trebuie să participe la efortul de consolidare bugetară.
5. Taxare crescută pentru operatorii de jocuri de noroc
Unul dintre domeniile cele mai reglementate și taxate în noul pachet legislativ este industria jocurilor de noroc. Guvernul a stabilit un nou sistem de impozitare pentru diferitele forme de jocuri, în funcție de tipul acestora:
Jocuri tradiționale (pariuri mutuale, în cotă fixă și în contrapartidă)
25% din veniturile din jocuri de noroc, cu praguri minime de taxare:
Pariuri mutuale: minimum 120.000 euro;
Pariuri în cotă fixă: minimum 200.000 euro;
Pariuri în contrapartidă: minimum 200.000 euro.
Aceste praguri de taxare vor asigura o colectare mai eficientă a veniturilor dintr-un sector cu marje mari de profit, dar și cu risc ridicat pentru consumatori.
Jocuri de noroc online – clasa a III-a
30% din venituri, cu un prag minim de 400.000 euro. Această creștere semnificativă vizează jocurile de noroc la distanță, un segment în expansiune accelerată, cu profituri mari și reglementare tradițional mai laxă.
Jocurile de tip loto
Se introduce o majorare de la 6,5% la 8%, aplicabilă asupra veniturilor operatorilor licențiați (cu excepția videoloteriei).
Această măsură este menită să echilibreze tratamentul fiscal dintre diferitele tipuri de jocuri și să aducă venituri suplimentare fără a descuraja funcționarea sistemului.
6. Crește taxa pe câștigurile din jocuri de noroc
Pe lângă taxarea operatorilor, Guvernul a crescut și impozitul pe câștigurile jucătorilor. Astfel, taxa pe câștigurile obținute din jocuri de noroc va crește de la 3% la 4%.
Această decizie vine ca urmare a dezbaterilor publice și politice generate de forma inițială a proiectului, care prevedea o creștere la 10%. Forma atenuată reflectă o tentativă de echilibrare între nevoia de venituri la buget și menținerea atractivității sectorului pentru jucători.
7. Se menține acciza la țigări până în martie 2026
Un alt element cheie al pachetului fiscal este menținerea accizei la țigări în forma actuală până în luna martie 2026. Aceasta reprezintă o stabilitate temporară pentru industria tutunului, dar și o garanție pentru veniturile recurente ale bugetului de stat.
Acciza pe produsele din tutun este una dintre sursele constante de venit pentru buget, însă orice modificare are un impact semnificativ asupra prețurilor, consumului și, indirect, asupra sănătății publice. Menținerea actualului nivel până în 2026 sugerează o strategie de predictibilitate fiscală, în contextul negocierilor și angajamentelor internaționale.
