Georgescu Dragos
Testamentul fostului ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, decedată în această lună la vârsta de 86 de ani, continuă să genereze interes și controverse, atât prin conținutul său, cât și prin contextul delicat în care a fost întocmit și urmează să fie pus în aplicare. Documentul menționează nouă persoane ca beneficiari ai averii sale, printre care se află și Marius Calotă, un jurist cu peste 50 de ani mai tânăr decât fosta demnitară, care în prezent neagă că i-ar fi fost partener de viață.
Răsturnare de situație. Cine ia cea mai mare parte a averei Rodicăi Stănoiu și cât va moșteni presupusul iubit. Testamentul lăsat de femeie
Relația dintre Rodica Stănoiu și Marius Calotă a fost intens discutată în spațiul public, mai ales după decesul fostului ministru. Deși în trecut au existat speculații privind o posibilă legătură sentimentală între cei doi, Calotă susține acum că relația lor a fost una strict de natură apropiată, dar fără conotații romantice. Acesta afirmă că Rodica Stănoiu i-ar fi fost „ca o mamă”, o declarație care contrastează puternic cu informațiile apărute în spațiul public în ultimii ani.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, Marius Calotă este persoana care ar urma să primească cea mai mare parte a averii Rodicăi Stănoiu, conform prevederilor din testament. Lista bunurilor care i-ar reveni este una semnificativă și cuprinde proprietăți imobiliare, bunuri de valoare și anumite drepturi speciale, care au atras atenția atât a opiniei publice, cât și a potențialilor moștenitori.
Concret, în proprietatea lui Marius Calotă ar urma să ajungă o casă situată în localitatea Tunari, o zonă rezidențială aflată în apropierea Capitalei, dar și o casă de pe litoral, în Năvodari. Aceste două imobile reprezintă o parte importantă a patrimoniului imobiliar deținut de fosta ministră a Justiției și sunt evaluate la sume considerabile, având în vedere amplasarea și caracteristicile lor.
Pe lângă proprietățile imobiliare, testamentul ar mai prevedea ca Marius Calotă să primească două mașini care au aparținut Rodicăi Stănoiu. De asemenea, acesta ar urma să beneficieze de 5% din sumele aflate în conturile bancare ale defunctei. Deși procentul pare relativ redus, valoarea exactă depinde de totalul disponibilităților financiare existente la momentul deschiderii succesiunii.
Un aspect aparte al testamentului este legat de locul de veci. Rodica Stănoiu a prevăzut ca Marius Calotă să primească dreptul asupra locului său de veci din cimitir, însă cu o condiție clară: aceea de a avea grijă de acesta. Această prevedere sugerează o relație de încredere și apropiere între cei doi, indiferent de natura exactă a legăturii dintre ei.
În afara bunurilor menționate în favoarea lui Marius Calotă, Rodica Stănoiu mai deținea bijuterii, titluri de stat și opere de artă, bunuri cu o valoare atât materială, cât și simbolică. Potrivit informațiilor disponibile, majoritatea acestor bunuri ar urma să revină unei rude din Filiași, județul Dolj. Această persoană nu a fost expusă excesiv în spațiul public, însă apare ca beneficiar important al averii fostului ministru.
Testamentul menționează, în total, nouă persoane, ceea ce indică o distribuire relativ amplă a patrimoniului, dar cu ponderi diferite. Deși Marius Calotă ar urma să primească cea mai mare parte a bunurilor imobile, restul averii este împărțit între mai mulți moștenitori, conform voinței exprimate de Rodica Stănoiu înainte de deces.
Pe lângă discuțiile legate de moștenire, cazul Rodicăi Stănoiu este marcat și de o investigație privind circumstanțele morții sale. Suspiciunile legate de o posibilă cauză suspectă au fost ridicate de persoane apropiate fostului ministru, mai exact de doctoranzii cărora aceasta le era îndrumător de doctorat. Aceștia, împreună cu Rodica Stănoiu, făceau parte dintr-un grup de WhatsApp, unde comunicau frecvent.
După decesul fostului ministru, unii dintre doctoranzi și-au exprimat temerile că mesajele trimise de Rodica Stănoiu pe grup ar fi fost citite de „cineva” chiar și după moartea acesteia. Aceste suspiciuni au generat neliniște și au fost suficiente pentru a atrage atenția autorităților și a mass-mediei, alimentând ipoteza unei posibile intervenții neautorizate asupra telefonului sau conturilor sale.
Ultima dorință a Rodicăi Stănoiu
Cu toate acestea, până în prezent, sursele Antena 3 CNN indică faptul că nu există probe sau indicii care să sugereze implicarea lui Marius Calotă în moartea Rodicăi Stănoiu. Ancheta nu a identificat elemente care să susțină o astfel de ipoteză, iar presupusul iubit nu este, în acest moment, vizat de vreo acuzație oficială.
Un detaliu important în contextul testamentului este faptul că, cu aproximativ două săptămâni înainte de a muri, Rodica Stănoiu s-a deplasat la Institutul de Medicină Legală pentru a obține un certificat de discernământ. Acest document era necesar pentru a putea modifica testamentul, în cazul în care ar fi dorit să facă schimbări în privința moștenitorilor sau a bunurilor lăsate.
Momentan, nu este clar dacă fosta ministră a apucat să modifice efectiv testamentul sau dacă documentul existent este ultima sa voință legală. Această incertitudine adaugă un plus de tensiune în rândul potențialilor moștenitori, mai ales în contextul în care documentul poate fi contestat.
Citirea oficială a testamentului urmează să aibă loc în luna ianuarie 2026. Persoanele mandatate pentru acest demers sunt Marius Calotă și o nepoată a Rodicăi Stănoiu. Procedura este una standard, însă având în vedere complexitatea cazului și suspiciunile apărute, este de așteptat ca momentul să fie intens urmărit atât de cei implicați, cât și de opinia publică.
Conform legislației în vigoare, testamentul poate fi contestat de oricare dintre moștenitori, în cazul în care există suspiciuni de fals, lipsă de discernământ sau presiuni exercitate asupra testatoarei. Având în vedere vârsta înaintată a Rodicăi Stănoiu și contextul medical din ultimele luni de viață, nu este exclus ca astfel de demersuri juridice să fie inițiate.
Printre ultimele dorințe exprimate de Rodica Stănoiu se numără și aspecte legate de locul său de odihnă veșnică și de memoria soțului său, Șerban Stănoiu, decedat înaintea ei. Fosta ministră a dorit ca cenușa acestuia să fie împrăștiată la nișă, un gest simbolic, care reflectă o legătură profundă și o viziune personală asupra ritualurilor de comemorare.
De asemenea, Rodica Stănoiu a cerut ca propria sa criptă să fie permanent închisă, o dorință care sugerează nevoia de discreție și de respect pentru intimitatea sa, chiar și după moarte. Aceste ultime dorințe completează portretul unei persoane care a dorit să își controleze cu atenție nu doar viața publică și profesională, ci și modul în care va fi percepută și comemorată după dispariție.
Cazul Rodicăi Stănoiu rămâne unul complex, la intersecția dintre moștenire, suspiciuni și relații personale greu de descifrat. Atât conținutul testamentului, cât și circumstanțele din jurul morții sale continuă să ridice întrebări, urmând ca răspunsurile să fie clarificate, cel puțin parțial, odată cu deschiderea oficială a succesiunii și finalizarea investigațiilor.
