Grigore Madalina
Ilie Bolojan a devenit cel mai longeviv premier interimar din România postdecembristă. Joi, 16 iulie, s-au împlinit 72 de zile de când Guvernul lui a rămas fără girul Parlamentului. Cabinetul funcționează doar cu atribuții limitate, de la moțiunea de cenzură din 5 mai. Recordul anterior, de 71 de zile, îi aparținea lui Emil Boc, în 2009. Criza politică nu are, deocamdată, nicio soluție clară la orizont.
Bolojan a depășit recordul lui Emil Boc
Interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria a devenit oficial cel mai lung din istoria recentă. Guvernul său a egalat pragul de 71 de zile pe 15 iulie și l-a depășit o zi mai târziu.
Recordul anterior era deținut de Guvernul Emil Boc I. Acel cabinet a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009. A rămas cu atribuții restrânse până pe 23 decembrie 2009, când a depus jurământul Guvernul Boc II.
Interimatul lui Boc a durat exact 71 de zile. Bolojan a trecut acest prag și numărătoarea continuă, fără ca un nou Executiv să fie în vedere.
Cum a ajuns Guvernul Bolojan interimar
Totul a pornit pe 5 mai 2026, când Parlamentul a votat moțiunea de cenzură depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Textul, intitulat „STOP Planului Bolojan”, acuza Executivul de măsuri economice dăunătoare.
Moțiunea a trecut cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și trei anulate. A fost cel mai mare număr de voturi strâns vreodată de o moțiune de cenzură în România.
Guvernul Bolojan și-a pierdut astfel sprijinul Parlamentului. A rămas însă interimar, cu puteri limitate, până la învestirea unui nou Cabinet.
De atunci, liderii politici importanți s-au întâlnit de mai multe ori cu președintele Nicușor Dan. Discuțiile nu au dus, până acum, la un consens clar între partide.
Tentativele eșuate de numire a unui nou premier
Președintele Nicușor Dan a încercat de două ori să deblocheze situația. Pe 4 iunie, l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui nou Guvern.
Tomac a negociat câteva săptămâni, dar a constatat că nu are susținerea necesară în Parlament. Și-a depus mandatul înainte să ajungă la votul de învestitură.
Pe 14 iunie, șeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea drept candidat la funcția de premier. Opt zile mai târziu, Parlamentul a respins propunerea sa.
Guvernul Veștea a primit doar 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Pragul necesar pentru învestitură era de 233 de voturi, mult peste rezultatul obținut.
De atunci, liderii de la PSD, PNL, USR și UDMR nu au mai reușit să găsească o formulă comună de guvernare.
Reacțiile liderilor politici după căderea Guvernului
Imediat după votul din 5 mai, liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut demisia lui Bolojan din funcția de premier interimar. El a spus că votul „covârșitor” obținut de moțiune arată susținerea masivă a Parlamentului pentru schimbare.
Grindeanu a mai declarat că partidele fostei coaliții trebuie să construiască împreună o nouă majoritate. A cerut consultări rapide la Cotroceni, pentru „o soluție” la criza guvernamentală.
Din tabăra liberală, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a transmis un mesaj diferit. A spus că partidul nu trebuie să se grăbească spre o decizie „pripită” și că premierul Bolojan „nu merita” această moțiune.
Președintele Nicușor Dan a numit demiterea Guvernului o decizie democratică. A anunțat că va începe consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier.
Recent, Ilie Bolojan a vorbit deschis despre varianta alegerilor anticipate. Premierul interimar a spus că această soluție este folosită „în aproape toate țările din Europa”, atunci când un guvern stabil nu se poate forma.
Ce urmează pentru interimatul lui Bolojan
Parlamentul se află acum în vacanță, iar a doua sesiune ordinară începe abia în septembrie. Legislativul poate fi convocat însă și în sesiune extraordinară, potrivit Constituției.
Ilie Bolojan a anunțat deja că va cere o sesiune extraordinară în a doua jumătate a lunii iulie. Scopul este adoptarea unor proiecte legislative legate de jaloanele din PNRR.
Dacă blocajul politic continuă până în septembrie, calculele arată un interimat de aproximativ 119 până la 128 de zile complete. Totul depinde de momentul exact al depunerii jurământului unui nou Guvern.
Situația se complică și din alt motiv. Șapte miniștri interimari ai Cabinetului demis au mandatele expirate de peste trei săptămâni, iar legea limitează la 45 de zile exercitarea interimară a unei funcții ministeriale.
Din punct de vedere constituțional, alegerile anticipate rămân teoretic posibile. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere unui Guvern timp de 60 de zile, după respingerea a cel puțin două propuneri de premier.
Clasamentul celor mai lungi interimate din România
Potrivit datelor privind mandatele premierilor interimari de după 1989, Ilie Bolojan ocupă acum primul loc în clasament. Are 72 de zile de interimat, iar mandatul este încă în desfășurare.
Pe locul al doilea rămâne Emil Boc, cu cele 71 de zile din 2009. Pe locul al treilea se află Nicolae Ciucă, cu un total de 66 de zile, cumulate în două perioade separate.
Urmează Cătălin Predoiu, cu 54 de zile de interimat în trei mandate diferite. Predoiu a asigurat, de altfel, și interimatul dintre Guvernul Ciolacu II și Guvernul Bolojan, în 2025, timp de aproximativ 48 de zile.
În clasament mai apar Gabriel Oprea, cu circa 20 de zile, Gavril Dejeu, cu 18 zile, și Mihai Fifor, cu 13 zile de interimat.
Guvernul condus de Florin Cîțu a rămas în funcție 51 de zile după moțiunea de cenzură din octombrie 2021, până la instalarea Cabinetului Nicolae Ciucă. Recordul lui Bolojan crește însă în continuare, zi de zi, fără o soluție politică vizibilă.
Ce spune legea despre un premier interimar
Legea nr. 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului, reglementează funcția de premier interimar. Potrivit legii, o astfel de funcție nu poate fi exercitată mai mult de 45 de zile.
Legea nu precizează însă explicit ce se întâmplă atunci când acest termen este depășit, așa cum s-a întâmplat deja în cazul mai multor miniștri din Cabinetul Bolojan. Situația a generat controverse între juriști și analiști politici.
Constituția prevede, la articolul 110, că un Guvern demis prin moțiune de cenzură „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice”. Practic, Executivul interimar nu mai poate adopta politici noi sau reforme majore.
Tocmai din acest motiv, blocajul prelungit ridică întrebări despre capacitatea statului de a gestiona proiectele legate de fondurile europene. Ilie Bolojan a subliniat în repetate rânduri că mai multe tranșe din PNRR, în valoare de sute de milioane de euro, depind de adoptarea unor legi urgente.
