Nicolescu Daniela
Coaliția de guvernare lucrează la un pachet amplu de măsuri pentru reforma administrației publice, care ar urma să fie finalizat săptămâna viitoare. Printre propuneri se numără reducerea posturilor în administrația locală și centrală, comasări și desființări de instituții, dar și schimbarea statutului unor localități în funcție de populație. Premierul Ilie Bolojan vrea ca rezultatul final să ducă la disponibilizarea a peste 10.000 de angajați din sistemul public.
Reforma administrației publice este una dintre temele centrale ale actualei coaliții, iar discuțiile dintre partidele aflate la guvernare au intrat pe ultima sută de metri. Surse politice citate de presa centrală arată că, deși nu s-a ajuns încă la o variantă finală, liniile mari ale pachetului de reformă au fost deja stabilite.
Marți, săptămâna viitoare, coaliția ar urma să finalizeze calculele privind impactul financiar și social al măsurilor și să facă public planul complet. Miza este una uriașă: reducerea cheltuielilor statului, creșterea eficienței administrative și adaptarea structurilor locale la realitățile demografice.
Reducerea cu 10% a posturilor în administrația locală
Una dintre principalele măsuri avute în vedere este diminuarea cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală. Procesul va fi realizat prin concursuri pe posturi, astfel încât selecția să se facă pe criterii de performanță.
Potrivit estimărilor actuale, o astfel de măsură ar putea însemna între 10.000 și 12.000 de posturi eliminate la nivel național. Reducerea va afecta direct primării, consilii județene și alte instituții publice aflate în subordinea autorităților locale.
Premierul Ilie Bolojan ar fi transmis colegilor din coaliție că susține orice variantă de reformă „dacă se reduce numărul de posturi cu peste 10.000 în administrația locală”, potrivit surselor citate.
Tăieri de cheltuieli și restructurări la nivel central
Reforma vizează și administrația centrală, unde este prevăzută diminuarea cu 10% a cheltuielilor salariale. Spre deosebire de administrația locală, unde reducerea va fi uniformă, la nivel central procesul va fi aplicat diferențiat, în funcție de structura și dimensiunea fiecărei instituții.
Acest lucru înseamnă că unele ministere sau agenții vor pierde mai multe posturi decât altele, în funcție de evaluările făcute de echipele guvernamentale. În paralel, vor fi operate comasări și desființări de instituții, cu scopul de a elimina suprapunerile și de a eficientiza cheltuirea banului public.
Orașe retrogradate și comune ridicate în rang
Un alt punct sensibil al reformei privește schimbarea statutului unor localități. Potrivit datelor de la ultimul recensământ, numeroase municipii și orașe au pierdut masiv populație și nu mai îndeplinesc criteriile necesare pentru a-și păstra rangul actual.
Astfel, anumite municipii ar putea fi retrogradate la statut de oraș, unele orașe ar putea deveni comune, iar câteva comune cu creștere demografică ar putea fi transformate în orașe.
Această schimbare are implicații directe asupra alocărilor bugetare, întrucât municipiile primesc sume considerabil mai mari de la bugetul de stat. Mulți primari încearcă să mențină actualul statut pentru a nu pierde finanțările, dar guvernul insistă că alocările trebuie să reflecte realitatea din teren.
Reforma urmărește atât reducerea cheltuielilor de personal, cât și ajustarea finanțărilor în funcție de nevoile reale ale comunităților. Surse din coaliție afirmă că, odată cu aplicarea măsurilor, statul ar putea economisi sume considerabile la capitolul salarii și ar putea direcționa fondurile spre investiții și proiecte de dezvoltare.
Totuși, disponibilizarea a peste 10.000 de angajați din sistemul public ridică probleme sociale. Sindicatele din administrație au avertizat deja că se pregătesc de proteste, în timp ce guvernul încearcă să identifice măsuri compensatorii pentru a reduce impactul asupra persoanelor care își pierd locul de muncă.
Un proiect major de reformă
Liderii coaliției doresc ca noul pachet să fie prezentat opiniei publice ca un proiect major de reformă administrativă, care să includă toate reducerile de personal și reorganizările instituționale într-un document unitar.
Scopul declarat este acela de a demonstra voință politică și determinare în eficientizarea statului. În același timp, premierul Bolojan vrea ca această reformă să fie semnalul că România se aliniază la standardele europene privind buna guvernare și utilizarea responsabilă a resurselor publice.
Reforma pregătită de guvernul Bolojan se conturează ca una dintre cele mai ample reorganizări administrative din ultimele decenii. Cuprinde tăieri masive de posturi, schimbări de statut pentru orașe și comune, dar și desființarea unor instituții centrale.
Dacă va fi aplicat în forma discutată în coaliție, noul pachet de măsuri ar putea însemna peste 10.000 de angajați disponibilizați și o reașezare radicală a structurii administrative. În același timp, însă, proiectul riscă să genereze nemulțumiri sociale și confruntări politice, întrucât afectează direct mii de angajați și comunități întregi.
