Regulile impuse de echipa lui Călin Georgescu la întâlnirea cu presa. Ce întrebări sunt interzise jurnaliștilor

În cadrul campaniei sale electorale, Călin Georgescu, candidatul susținut de o echipă de comunicare activă, a impus o serie de reguli stricte pentru întâlnirile cu presa. Aceste norme, care au fost comunicate jurnaliștilor printr-un mesaj trimis pe grupul de WhatsApp dedicat, au stârnit un val de reacții și controverse, având în vedere că nu s-au mai întâlnit astfel de restricții în campaniile electorale din România din ultimele decenii.

Regulile impuse sunt clare și limitează semnificativ posibilitatea de a adresa întrebări sau de a interacționa liber cu candidatul. Potrivit mesajului echipei de comunicare, jurnaliștii care încalcă aceste norme vor fi excluși din grupul de comunicare, iar cei care rămân trebuie să se conformeze setului de reguli pentru a putea interacționa cu Călin Georgescu.

Reguli stricte impuse jurnaliștilor

Conform mesajului trimis către jurnaliști, au fost stabilite mai multe restricții esențiale care reglementează comportamentul acestora în cadrul întâlnirilor cu presa. Printre acestea se numără:

• O singură întrebare per jurnalist: Jurnaliștii sunt rugați să pună doar o întrebare pe rând, ceea ce limitează semnificativ dialogul liber și schimbul de idei. Acest lucru poate duce la o mai bună gestionare a timpului și a subiectelor abordate, dar și la o controlare mai mare a subiectelor discutate.
• Fără repetarea întrebărilor: Echipa de comunicare a candidatului subliniază că nu este permis ca jurnaliștii să repete întrebările deja adresate, chiar dacă aceștia nu au primit răspunsuri clare. Acest lucru poate ridica întrebări privind transparența și deschiderea echipei față de întrebările incomode.
• Comentarii interzise: Jurnaliștii sunt încurajați să se abțină de la comentarii asupra răspunsurilor primite de la Călin Georgescu, ceea ce poate crea o atmosferă de comunicare destul de rigidă, fără un schimb liber de opinii sau feedback.
• Fără glume sau ironii: Un alt punct menționat este interdicția de a face glume sau remarci ironice. Deși acest lucru poate fi considerat o normă de respect față de candidatul în discuție, unii ar putea considera că această restricție limitează libertatea presei de a adresa subiecte într-un mod mai relaxat.
• Răspunsuri în termen de 8-10 ore: Echipa de comunicare a specificat că va încerca să răspundă întrebărilor jurnaliștilor în termen de 8-10 ore, în funcție de disponibilitatea lui Călin Georgescu. Acesta este un interval relativ scurt, dar nu garantează o transparență totală, având în vedere că multe dintre întrebările adresate în campaniile electorale sunt legate de teme de actualitate ce pot necesita răspunsuri imediate.
• Fără întrebări personale, doar legate de campanie: O regulă clară și restrictivă este interdicția de a pune întrebări personale, limitând astfel discuțiile doar la teme politice sau legate direct de campania electorală. Aceasta poate fi văzută ca o încercare de a proteja viața privată a candidatului, dar și de a evita subiectele care ar putea pune candidatul într-o poziție incomodă.

Ce înseamnă aceste reguli pentru transparența campaniei

Impunerea acestor reguli a generat critici din partea unor jurnaliști și observatori politici, care consideră că limitarea întrebărilor și a libertății presei poate duce la o lipsă de transparență și poate crea o imagine de control autoritar asupra comunicării. De asemenea, în contextul unei campanii electorale, este esențial ca jurnaliștii să poată pune întrebări diverse și să obțină răspunsuri la subiecte relevante pentru alegători, pentru a putea informa corect publicul.

În plus, faptul că întrebările pot fi considerate incomode și că jurnaliștii riscă excluderea din grupul de comunicare pentru neconformare ridică întrebări despre deschiderea reală a candidatului față de mass-media și față de opinia publică. Astfel, unii ar putea interpreta aceste măsuri ca o încercare de a evita întrebările dificile care ar putea pune în dificultate imaginea candidatului.

Această politică de comunicare a stârnit reacții mixte. De o parte, există susținători ai ideii că jurnaliștii trebuie să respecte reguli clare și să aibă un comportament civilizat în interacțiunile cu reprezentanții campaniilor electorale. De cealaltă parte, există și critici care consideră că aceste reguli impun restricții exagerate și că presa ar trebui să poată să adreseze întrebări într-un mod mai liber, având în vedere rolul său fundamental într-o democrație.