Reuniune de urgență la CCR. Judecătorii analizează cereri privind anularea alegerilor prezidențiale

Curtea Constituțională a României (CCR) a convocat o ședință informală de urgență pentru a analiza multiple cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Decizia vine după desecretizarea unor documente de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care susțin că campania candidatului pro-rus Călin Georgescu ar fi fost influențată prin manipulări orchestrate din afara țării. Aceste dezvăluiri au generat un val de petiții din partea societății civile și a unor instituții, punând presiune pe judecătorii CCR pentru a lua o decizie înainte de turul al doilea.

Citește și

Cutremur puternic în România. Unde s-a resimțit

Contextul ședinței de urgență

Pe 5 decembrie 2024, judecătorii CCR s-au reunit pentru consultări informale, analizând cererile depuse de diverse organizații și persoane publice. Printre petiționari se numără Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și publicația „Calea Europeană”. Acestora li s-a alăturat și candidatul independent Cristian Terheș, care a cerut anularea alegerilor.

Documentele desecretizate de CSAT susțin că în campania lui Călin Georgescu au fost utilizate conturi false pe rețelele sociale și influenceri plătiți pentru promovare. În mod controversat, Georgescu a declarat că nu a cheltuit bani în campanie, ceea ce contrazice informațiile din raport. În acest context, Parchetul General s-a autosesizat, demarând investigații privind posibile încălcări ale legislației electorale.

Ce analizează Curtea Constituțională

CCR examinează dacă există suficiente argumente legale și constituționale pentru a decide anularea alegerilor sau dacă procesul electoral trebuie să continue cu desfășurarea turului al doilea. Conform declarațiilor oficiale, cererile inițiale urmau să fie analizate după turul al doilea, însă numărul mare de petiții și gravitatea acuzațiilor au impus o reevaluare.

Potrivit surselor, judecătorii analizează următoarele aspecte:

1. Documentele desecretizate de CSAT, care arată interferențe externe și manipulări în campania electorală.
2. Validitatea procesului electoral în contextul posibilelor infracțiuni legate de coruperea alegătorilor, inclusiv prin metode online.
3. Impactul asupra turului al doilea al alegerilor, dacă se constată că primul tur a fost viciat.

Dacă în urma consultărilor informale se decide trecerea la o ședință oficială, acest lucru ar putea semnala intenția Curții de a anula procesul electoral, o decizie fără precedent în istoria post-decembristă a României.

Poziția oficială a CCR

Curtea Constituțională a emis anterior un comunicat în care preciza că petițiile și cererile privind anularea alegerilor vor fi analizate „după turul al doilea”, în cadrul procesului de validare. Totuși, situația excepțională creată de numărul mare de solicitări și de dovezile prezentate a determinat o reevaluare a priorităților.

„Având în vedere solicitările reprezentanților mass-media cu privire la primirea unor petiții și cereri referitoare la derularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Curtea Constituțională precizează că acestea au fost înregistrate și urmează să fie examinate conform prevederilor constituționale și legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor. În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispozițiile constituționale, Curtea poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale”,  arătat CCR.

Reacția instituțiilor judiciare

În paralel cu analiza CCR, Parchetul General și DIICOT investighează posibilele infracțiuni electorale semnalate de documentele CSAT. Conform unui comunicat al Parchetului, cercetările se concentrează pe coruperea alegătorilor și manipulări în mediul online pentru a influența votul.

„În urma desecretizării şi analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de preşedinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislaţiei electorale şi săvârşirea altor infracţiuni conexe. Cercetările vizează indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni electorale care ar fi influenţat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat”, a explicat Parchetul într-un comunicat de presă.

Situația actuală reprezintă un moment de criză în procesul electoral al României. Decizia Curții Constituționale de a analiza petițiile înainte de turul al doilea ar putea redefini regulile electorale și ar avea un impact semnificativ asupra încrederii publicului în democrație. Pe măsură ce instituțiile judiciare își continuă investigațiile, rămâne de văzut dacă CCR va lua o decizie istorică privind anularea alegerilor prezidențiale.