România primește o amânare de patru luni de la Comisia Europeană pentru reducerea deficitului (surse)

România va beneficia de o prelungire de patru luni din partea Comisiei Europene pentru a demonstra eficiența măsurilor fiscale asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Informația, transmisă pe surse de Antena 3 CNN, vine cu doar câteva ore înainte de reuniunea Consiliului EcoFin, care are loc astăzi la Bruxelles. Este o veste importantă pentru viitorul guvern de la București, care trebuie să demonstreze în lunile următoare că poate ține sub control dezechilibrele bugetare.

Citește și

Răsturnare de situație. Cine va fi până la urmă premierul României. Nicușor Dan va face...

Anunțul oficial al Comisiei este așteptat în cursul zilei de luni și va include, potrivit surselor, noi cerințe clare pentru România, dar și monitorizare mai strictă. Potrivit regulilor europene, țările aflate în procedură de deficit excesiv trebuie să transmită periodic rapoarte privind implementarea măsurilor corective. Pentru România, termenul va fi din șase în șase luni.

România, în continuare în procedură de deficit excesiv

În contextul reuniunii miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, România este din nou în atenția Comisiei Europene, după ce, în 4 iunie, executivul european a constatat că țara noastră nu și-a respectat angajamentele asumate anterior pentru reducerea deficitului bugetar. Acest lucru înseamnă că România continuă să se afle în procedură de deficit excesiv, deschisă încă din anul 2020.

În cadrul Consiliului EcoFin de astăzi, urmează să fie adoptată o decizie formală care stabilește faptul că autoritățile române nu au luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul, deschizând astfel calea pentru sancțiuni sau alte măsuri suplimentare, dacă nu se vor face progrese clare și rapide.

Ce înseamnă prelungirea termenului până în octombrie

Potrivit surselor citate, Comisia Europeană va acorda o păsuire până în luna octombrie 2025, în cadrul căreia România trebuie să prezinte dovezi că măsurile adoptate – fie de guvernul actual, fie de viitorul executiv – pot conduce la consolidarea bugetară și la scăderea graduală a deficitului sub pragul de 3% din PIB.

Această prelungire nu înseamnă o relaxare a procedurii. Dimpotrivă, este însoțită de condiționalități clare, printre care:

• Transmiterea unui raport detaliat din șase în șase luni privind evoluția situației bugetare;
• Identificarea și implementarea măsurilor fiscale concrete și sustenabile;
• Demonstrarea unui angajament real pentru reducerea dezechilibrelor structurale.

De ce este România în procedură de deficit excesiv

România a intrat în procedura de deficit excesiv în 2020, înainte de pandemia de COVID-19, din cauza faptului că depășise pragul de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La acel moment, deficitul bugetar urcase la 4,4%, iar apoi, în anii pandemiei, a continuat să crească, atingând valori de peste 6% din PIB.

Recomandările inițiale ale Comisiei Europene indicau ca țara noastră să readucă deficitul bugetar sub 3% până în 2024. Însă, din cauza contextului economic global, a crizei energetice și a impactului războiului din Ucraina, autoritățile au solicitat prelungirea termenului până în 2026, iar Comisia a extins orizontul până în 2030, cu condiția aplicării unor măsuri coerente.

Ce riscă România dacă nu respectă termenele

Dacă România nu respectă măsurile și termenele stabilite de Comisia Europeană, poate fi supusă sancțiunilor financiare, inclusiv:

• Blocarea temporară a fondurilor europene nerambursabile;
• Reducerea prefinanțării pentru anumite programe;
• Penalități financiare sub forma unei „garanții” depuse într-un cont separat, care poate fi pierdută în caz de neconformare continuă.

Totodată, o imagine negativă la nivel european poate afecta credibilitatea financiară a României, cu efecte directe asupra costurilor de împrumut pe piețele internaționale.

Mesajul așteptat al Comisiei Europene. Avertisment cu monitorizare strictă

Executivul european urmează să anunțe oficial, luni, ce așteptări are de la România în lunile următoare. Deși păsuirea până în octombrie oferă un oarecare respiro, nu elimină presiunea care apasă pe autoritățile române.

Potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii Antena 3 CNN, documentul care va fi transmis Bucureștiului include:

• O reconfirmare a poziției Comisiei că România nu a luat măsuri suficiente;
• O listă de așteptări pentru lunile următoare privind ajustarea bugetară;
• Obligația transmiterii unui raport detaliat privind măsurile fiscale la fiecare șase luni.

Ce măsuri a anunțat România până acum pentru reducerea deficitului

Guvernul României a anunțat, în primăvara acestui an, mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare și de creștere a veniturilor, printre care:

• Reducerea personalului bugetar cu până la 20% în unele instituții;
• Comasarea unor agenții și instituții publice;
• Eliminarea sau plafonarea sporurilor și indemnizațiilor speciale;
• Creșterea unor taxe și accize;
• Revizuirea scutirilor fiscale pentru anumite categorii economice;
• Introducerea unei taxe de solidaritate pentru veniturile mari (măsură aflată în dezbatere).

Toate aceste măsuri sunt analizate acum de Comisia Europeană pentru a determina dacă au impact real asupra reducerii deficitului structural.

Cine va răspunde de implementarea măsurilor: actualul sau viitorul guvern?

Un aspect important care complică situația României este faptul că țara se află într-un an electoral. Alegerile prezidențiale și parlamentare sunt programate pentru toamnă, ceea ce înseamnă că măsurile structurale vor cădea în responsabilitatea viitorului guvern, ce va fi instalat cel mai probabil la final de 2025.

Comisia Europeană știe acest lucru și va condiționa păsuirea până în octombrie tocmai prin necesitatea asumării ferme a angajamentelor, indiferent de configurația politică ce va rezulta după alegeri.

În plus, în perioada de tranziție, autoritățile române trebuie să mențină un nivel minim de continuitate în aplicarea reformelor asumate, astfel încât ajustările bugetare să nu fie amânate din nou.

Cum se poziționează România în raport cu celelalte state UE

În prezent, România este singura țară din Uniunea Europeană care se află oficial în procedură de deficit excesiv. Celelalte state membre au reușit, în mare parte, să își stabilizeze finanțele publice, chiar și în contextul economic dificil generat de crizele multiple din ultimii ani.

Această excepționalitate negativă pune o presiune suplimentară asupra autorităților de la București, care trebuie să demonstreze că pot reveni pe traiectoria stabilită de regulile fiscale europene.

De altfel, Comisia Europeană a avertizat, în mai multe rânduri, că va reveni la aplicarea strictă a Pactului de Stabilitate și Creștere începând cu 2025, ceea ce înseamnă că abaterile bugetare vor fi sancționate mai ferm.

Ce înseamnă toate aceste decizii pentru cetățeni

Pentru cetățeni, procedura de deficit excesiv nu este un termen abstract, ci are efecte directe asupra economiei:

• Posibile creșteri de taxe și impozite;
• Reducerea unor cheltuieli sociale sau investiții publice;
• Încetinirea creșterii economice din cauza politicilor fiscale restrictive;
• Costuri mai mari pentru împrumuturile statului, ceea ce poate duce la presiuni suplimentare asupra bugetului național.

Totodată, credibilitatea României în fața investitorilor poate fi afectată, iar acest lucru se resimte în stabilitatea leului, în nivelul dobânzilor și în prețurile pe care le plătim zi de zi.

Ce urmează: termene clare și evaluări periodice

Următorii pași în relația României cu Comisia Europeană sunt deja conturați:

1. Anunțul oficial al Comisiei, luni – cu păsuire până în octombrie și noi cerințe;
2. Transmisia unui prim raport de evaluare de către România în toamnă;
3. O nouă evaluare EcoFin, în funcție de raportul de progres prezentat;
4. Posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu demonstrează progres.

În acest context, este esențial ca autoritățile române – indiferent de guvernarea viitoare – să abordeze responsabil această perioadă și să trateze problema deficitului ca o prioritate națională, nu doar ca o cerință impusă de Bruxelles.