Saghin Sabrina
Într-o eră în care sustenabilitatea și protecția mediului sunt priorități globale, România face un pas semnificativ către implementarea unui sistem național pentru reciclarea hainelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a detaliat recent cadrul legislativ care va permite românilor să-și recicleze hainele vechi în mod eficient și accesibil.
Noua lege va fi aplicată la nivel național și va oferi opțiuni variate de colectare a textilelor, de la servicii directe la ușa cetățenilor până la puncte de colectare voluntare. Decizia finală asupra metodei de implementare va aparține primarilor, subliniind rolul comunităților locale în promovarea unui comportament responsabil față de mediu.
România ia măsuri pentru reciclarea hainelor
„Fără îndoială, legea se aplică în toată țara, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Mai departe, măsura în care această colectare a fracției textile se va face din poartă în poartă sau la puncte de colectare cu aport voluntar rămâne la latitudinea primarului. Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta, să avem și colectarea separată a textilelor”, a explicat Mircea Fechet.
Ministrul Mediului a atras atenția asupra provocărilor majore cu care se confruntă Uniunea Europeană în reciclarea textilelor. Potrivit acestuia, lipsa capacităților suficiente pentru procesarea materialelor textile reprezintă un obstacol semnificativ. Spre deosebire de materiale precum hârtia sau aluminiul, reciclarea textilelor este mai complicată, din cauza diversității compoziției materialelor.
„Nici în România, nici în restul Uniunii Europene nu există deocamdată capacități suficiente de reciclare a deșeurilor textile. Asta și pentru că acest proces este unul extrem de complicat. Compoziția fiecărui material diferă în funcție de articolul vestimentar. O haină poate avea mai multe materiale, ceea ce dă bătăi de cap reciclatorilor. Spre deosebire de hârtie, carton, aluminiu sau PET, unde lucrurile sunt mai simple”, a explicat Mircea Fechet.
Totuși, reciclarea nu este singura soluție. Ministrul a menționat că textilele pot fi valorificate și energetic sau pregătite pentru reutilizare. „Reciclarea e una dintre metode. La fel de bine, ele pot fi valorificate energetic. O altă metodă prin care le putem gestiona este legată de reutilizarea acestor haine. Sunt hainele second-hand cu care suntem obișnuiți”, a precizat el.
Din păcate, comerțul cu haine second-hand ridică și probleme legale. „În România există foarte multe astfel de magazine. Din păcate, sunt anumite grupări care introduc în România în mod ilegal deșeuri mascate sub această titulatură de haine second-hand. Acum, odată cu intrarea în Schengen, atenția statului român va trebui să fie cu atât mai mare ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple”, a declarat ministrul Mediului, subliniind nevoia unui control sporit.
Rolul autorităților locale în colectarea textilelor
Un alt aspect esențial al noii legi este implicarea directă a autorităților locale. Primăriile vor avea obligația de a asigura puncte de colectare pentru textile, fie în zonele urbane, fie în cele rurale. Ministrul a explicat că aceste puncte vor fi adaptate nevoilor fiecărei comunități, iar costurile colectării vor trebui acoperite prin valorificarea materialelor reciclabile.
„Obligația fiecărui UAT (primărie) este aceea de a asigura puncte de colectare. Că aceste puncte vor fi unul la 10 blocuri sau unul la 20 de blocuri, rămâne la latitudinea fiecărui primar. E puțin probabil să mai avem o nouă fracție colectată din poartă în poartă, pentru că acest tip de colectare generează niște costuri, iar în cazul materialelor reciclabile, ideal ar fi ca acele costuri de colectare să fie acoperite din vânzarea materialului reciclabil”, a adăugat Fechet.
Ministrul a subliniat și importanța educației publicului, subliniind că o schimbare reală nu poate avea loc fără conștientizarea beneficiilor aduse de reciclare. „Am constatat, atunci când am făcut determinări de compoziție a deșeurilor care ajung pe groapa de gunoi, că o parte însemnată din volumul acelor deșeuri era alcătuită și din astfel de materii, cum ar fi textilele, haine vechi sau alte tipuri de textile. Ele trebuie tratate și reciclate”, a concluzionat Mircea Fechet.
Implementarea noii legi privind reciclarea textilelor marchează un moment important pentru România în tranziția către o economie circulară. Deși provocările nu lipsesc, eforturile combinate ale autorităților centrale, locale și ale cetățenilor pot transforma această inițiativă într-un model de succes pentru alte țări din regiune. Prin măsuri clare, colaborare și educație, România își poate îmbunătăți semnificativ gestionarea deșeurilor textile, contribuind la protejarea mediului înconjurător.
