Loredana Ionescu
România se află, în pragul formării unui nou guvern, într-o situație economică extrem de fragilă, marcată de un deficit bugetar fără precedent, o îndatorare accelerată și o dependență critică de fondurile europene.
Bolojan avertizează asupra deficitului, datoriilor și măsurilor dure care urmează
Într-o conferință de presă susținută la finalul unei săptămâni tensionate de negocieri politice, Ilie Bolojan, lider cu influență în coaliția de guvernare, a tras un semnal de alarmă privind starea reală a economiei românești și drumul dificil ce urmează.
„Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formare a guvernului și cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România. Înainte de formarea noului guvern, cum am ajuns aici și ce este de făcut”, a afirmat Ilie Bolojan la începutul conferinței.
„Ca țară, avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli e cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut de 9,3% din PIB, deci este foarte mare, acumulat pe mai mulți ani, și înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor și pentru a vă face o imagine exactă, cel mai corect lucru este să facem o diferență între venituri și cheltuieli”.
România, pe ultimul loc în Europa la echilibrul bugetar
Deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile statului și cheltuielile efective, a atins anul trecut un nivel alarmant de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană. Bolojan a subliniat faptul că acest dezechilibru structural s-a acumulat în ultimii ani și generează o presiune uriașă asupra capacității statului de a finanța proiecte și servicii esențiale fără să recurgă constant la împrumuturi.
„În fiecare an, coloana de venituri e mult mai mică decât cea de cheltuieli. Anul trecut, de exemplu, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât totalul veniturilor la bugetul de stat”, a spus el.
Această discrepanță constantă nu doar că alimentează datoria publică, ci creează și un cerc vicios prin care România trebuie să împrumute tot mai mult doar pentru a-și finanța datoriile existente și obligațiile bugetare curente.
Dobânzile uriașe împovărează bugetul
Contractarea de credite, în special în condițiile în care România nu mai este percepută ca o economie stabilă, a atras și o creștere semnificativă a dobânzilor. Față de media Uniunii Europene, România plătește una dintre cele mai mari dobânzi la împrumuturi – o consecință directă a lipsei de încredere a investitorilor și a instabilității fiscale.
„Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare au îngrijorat piețele și investitorii și asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care le plătim pentru credite. Față de media UE, dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB-ul țării noastre. Anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 de miliarde de lei, iar anul acesta vom plăti mai mult”.
Investițiile, salvate de fondurile europene
Singura sursă majoră de investiții a României a rămas accesarea fondurilor europene. Fără aceste resurse, marile proiecte de infrastructură precum autostrăzile sau reabilitarea căilor ferate ar fi imposibil de susținut. Bolojan a precizat că din cele 120 de miliarde de lei investite anul trecut, mai mult de jumătate au provenit din fonduri UE.
România are la dispoziție 28,5 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din care aproximativ jumătate sunt granturi nerambursabile. Până în prezent, statul român a atras doar 10,7 miliarde de euro, adică puțin peste 36% din suma totală. Termenul limită pentru absorbția fondurilor este august 2026, iar ritmul actual de atragere este insuficient.
„Depindem, pentru a ne asigura investițiile, de accesarea fondurilor europene. Anul trecut, din aproximativ 120 miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fonduri europene. Prin urmare, dacă nu le accesăm, nu putem asigura autostrăzile în lucru, reabilitările de cale ferată și toate celelalte proiecte. Avem planul PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro la dispoziție, aproape jumătate sunt granturi, și 15 miliarde sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranșă, puțin peste 36% din aceste fonduri. Asta în condițiile în care termenul final pentru a atrage toți acești bani este a doua jumătate a anului viitor, luna august. Această situație impune o anumită urgență”.
Exporturile – cheia ieșirii din impas
O altă zonă unde România pierde potențial economic este în balanța comercială. Consumul intern este crescut, însă mare parte din această cerere este satisfăcută prin importuri, nu prin producție locală. Asta înseamnă pierderi continue în economia națională și accentuarea dezechilibrului comercial.
„Diferența este foarte mare, ceea ce înseamnă că acest potențial de creștere al pieței interne românești este irosit în bună parte pe importurile mari pe care le facem. În anii următori trebuie să gândim programe de creștere a exporturilor”.
„E un lucru bun că au crescut pensiile, dar trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti. Avem pensia media de aproximativ 550-600 de euro și avem în sistemul de justiției pensii medii de 5000 de euro, ceea ce înseamnă o distribuție și niște inechități foarte mari.
Sunt zone în care suntem cu cheltuielile și cu numărul de personal mai redus față de alte țări europene, precum în sănătate, educație, dar sunt zone în care procentele față de numărul de contribuabili sunt mai mari decât media UE. Avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puțini oameni care muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, între 15 și 64 de ani, avem aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinși în activitate, suntem pe penultimul loc din Europa”.
Măsurile nepopulare sunt inevitabile
În încheierea conferinței, Ilie Bolojan a fost tranșant: nu există soluții miraculoase și nici scurtături care să rezolve peste noapte acumulările de dezechilibre bugetare și sociale. A subliniat că măsurile necesare vor fi nepopulare, dar vitale.
„Nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște profeți falși. Nu avem cum să schimbăm dintr-odată toate aceste acumulări negative. Putem repara ce este greșit, atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunătățind permanent modul în care facem aceste lucruri în fiecare zi, astfel încât prin schimbări mici să ajungem la schimbările mari. Cum putem face acest lucru? În primul rând, trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție nepopulare, dar necesare, pentru care e nevoie de o masă critică, de o susținere parlamentară și cred că în această săptămână se conturează această masă critică. Cred că este nevoie să recâștigăm încrederea între partide și cetățeni.”
La finalul conferinței de presă, Bolojan a mai precizat: „Estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșteri de taxe și impozite”.
Sursa foto: Arhivă
