Georgescu Dragos
Invitat într-o emisiune difuzată de Digi24, Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit deschis despre una dintre direcțiile strategice pe care le consideră esențiale pentru România în perioada următoare: dezvoltarea și utilizarea comunicațiilor prin satelit. Declarațiile sale vin într-un context regional și internațional complicat, în care infrastructura de comunicații, securitatea informațiilor și capacitatea de reacție rapidă devin elemente-cheie pentru siguranța națională.
România își face satelit. Cât ar costa doar lansarea pe orbită
Potrivit ministrului, sateliții oferă avantaje clare față de alte tipuri de infrastructură, în special prin perspectiva largă pe care o pot asigura și prin independența față de rețelele terestre vulnerabile. Ideea nu este una nouă în spațiul strategic internațional, însă pentru România rămâne un subiect sensibil, mai ales din cauza costurilor, a fezabilității și a modului în care un astfel de proiect ar putea fi integrat într-o strategie mai amplă, inclusiv la nivel de cooperare cu alte state.
Radu Miruță a explicat că necesitatea comunicațiilor prin satelit pornește de la avantajul fundamental al acestui tip de tehnologie: poziționarea extrem de înaltă, care permite o acoperire mult mai largă decât cea oferită de infrastructura clasică. Într-o formulare sugestivă, ministrul a subliniat faptul că „satelitul e foarte sus” și, tocmai din acest motiv, „are o vedere mai largă”.
Această perspectivă extinsă nu este doar un avantaj tehnic, ci unul strategic. Sateliții pot fi utilizați pentru comunicații sigure, pentru observație, pentru coordonare în situații de criză și pentru asigurarea continuității comunicațiilor în cazul unor avarii sau atacuri asupra infrastructurii terestre. Într-o lume în care conflictele hibride și amenințările cibernetice sunt tot mai frecvente, capacitatea de a menține legături de comunicații stabile devine esențială.
Ministrul a lăsat să se înțeleagă că România nu poate ignora această direcție, mai ales în condițiile în care multe state investesc masiv în tehnologii spațiale, fie individual, fie în parteneriate regionale sau internaționale.
Ideea utilizării comune a unui satelit cu alte țări
Un aspect important subliniat de Radu Miruță este posibilitatea ca România să nu fie nevoită să suporte singură costurile și responsabilitățile unui astfel de proiect. Ministrul a vorbit despre un model de cooperare bazat pe utilizarea comună a resurselor, descris într-o manieră informală, dar sugestivă: „am și eu jucăria mea, ai și tu jucăria mea”.
Prin această formulare, Miruță a făcut referire la ideea de partajare a capacităților unui satelit între mai multe state, fiecare beneficiind de acces la servicii, fără a fi obligat să dezvolte integral un sistem propriu. Un astfel de model este deja utilizat în diferite forme în cadrul alianțelor militare și al parteneriatelor strategice.
Pentru România, această variantă ar putea însemna un compromis rezonabil între nevoia de autonomie și realitățile bugetare. În locul unei investiții uriașe într-un sistem complet independent, statul ar putea contribui la un proiect comun, beneficiind în același timp de acces la date și comunicații esențiale.
Un proiect de cercetare mai vechi, readus în discuție
Radu Miruță a dezvăluit că România nu pornește de la zero în acest domeniu. Potrivit declarațiilor sale, în trecut a existat un proiect de cercetare care a dezvoltat un satelit. Acest detaliu este important, deoarece arată că există deja o bază tehnică și un know-how care ar putea fi valorificate.
Ministrul a precizat că proiectul respectiv a fost unul relativ modest din punct de vedere financiar, costurile fiind estimate la aproximativ 6.000 de euro. Această sumă, extrem de mică în raport cu investițiile obișnuite din domeniul spațial, sugerează că a fost vorba despre un satelit de dimensiuni reduse, probabil cu scop experimental sau educațional.
În prezent, acest proiect a revenit în atenția autorităților, iar discuțiile se concentrează pe posibilitatea lansării efective a satelitului. Decizia nu este una automată, iar ministrul a explicat că sunt analizate cu atenție șansele reale de funcționare.
Prudență înainte de lansare: „doar ca să văd cum pleacă, nu prea semnez”
Deși a recunoscut importanța comunicațiilor prin satelit, Radu Miruță a subliniat că nu este dispus să aprobe cheltuieli fără o analiză serioasă a eficienței. În acest sens, el a declarat că a cerut o evaluare clară din partea specialiștilor implicați în proiect.
„România are nevoie de comunicații prin satelit. Acum vă răspund, dacă vreți, ca un inginer în telecomunicații. Satelitul e undeva foarte sus – asta pe orbită joasă, e la 400 de kilometri deasupra Pământului. Vede mai mult decât România. Poate că este eficient să folosim în comun cu alte țări serviciile unui satelit, pentru că am și eu jucăria mea și tu jucăria mea și amândouă fac același lucru. Proiectul este într-o fază în care produsul există și suntem în aceste zile în analiză dacă îl lansăm, pentru a testa ce s-a produs la sol. Lansarea costă în jur de 700.000 de euro și nu garantează că produsul, odată ajuns pe orbită, va funcționa. Am cerut o analiză clară a șanselor de reușită, pentru că 700.000 de euro doar ca să-l vedem cum pleacă eu nu prea semnez”, a declarat Radu Miruță, la Digi24.
Această poziție indică o abordare precaută, în care deciziile sunt luate pe baza unor evaluări tehnice, nu doar din dorința de a bifa un proiect sau de a transmite un mesaj public.
Ce ar putea însemna comunicațiile prin satelit pentru securitatea României
Dincolo de proiectul punctual menționat de ministru, discuția despre sateliți deschide o perspectivă mai largă asupra modului în care România își construiește strategia de securitate. Comunicațiile prin satelit pot juca un rol crucial în mai multe domenii.
În plan militar, ele pot asigura legături sigure între unități, pot sprijini operațiuni de supraveghere și pot oferi redundanță în cazul în care rețelele terestre sunt compromise. În situații de criză, cum ar fi dezastre naturale sau atacuri cibernetice, sateliții pot deveni singura modalitate de a menține comunicațiile funcționale.
În plan civil, tehnologia satelitară poate fi utilizată pentru monitorizarea mediului, pentru gestionarea situațiilor de urgență și pentru îmbunătățirea conectivității în zonele izolate. Astfel, investiția într-un astfel de domeniu nu ar avea doar o componentă militară, ci și una de interes public larg.
