Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este luată în calcul în acest moment. Șeful statului a subliniat că România are deja o alternativă funcțională, respectiv serviciul militar voluntar, pentru care cei interesați sunt plătiți de stat.
Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor privind securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei, într-o perioadă marcată de tensiuni în vecinătatea estică a României.
Serviciul militar obligatoriu nu este pe agenda României
Nicușor Dan a explicat că statul român nu intenționează să reintroducă serviciul militar obligatoriu. În schimb, a fost instituit, în urmă cu aproximativ trei luni, un serviciu militar voluntar, destinat celor care doresc să se implice în structurile de apărare.
„Nu se pune problema de așa ceva în acest moment. Dar, în urmă cu trei luni, în România a fost instituit un serviciu voluntar: cei care doresc pot fi plătiți de statul român pentru această activitate și pot rămâne în interiorul structurilor militare ale României”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că această măsură urmărește consolidarea capacității de apărare fără a impune obligații generale populației.
De ce sprijină România Ucraina
Șeful statului a legat decizia privind strategia de apărare de contextul regional, explicând că poziționarea geografică a României influențează direct politicile de securitate.
„Una este să ai un vecin cu care te înțelegi și alta este să ai ca vecin Rusia; în acest context, și cheltuielile tale se schimbă”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a arătat că sprijinul acordat Ucrainei face parte dintr-o abordare mai amplă de securitate regională, menită să reducă riscurile pentru România și aliații săi.
Ce presupune serviciul militar voluntar
Serviciul militar voluntar permite cetățenilor interesați să se alăture structurilor militare ale României, fiind remunerați de stat. Participanții pot rămâne integrați în sistem, contribuind la creșterea capacității de reacție a Armatei Române.
Autoritățile consideră această formulă mai flexibilă și mai eficientă decât reintroducerea obligativității, într-un context de securitate în continuă schimbare.
Nicușor Dan, despre dronele rusești: „Nu e vorba de teamă”
Întrebat despre situațiile în care drone rusești ajung în apropierea spațiului aerian românesc, președintele a respins ideea că autoritățile ar evita intervenția din teamă.
„Nu e vorba să ne temem, e chiar o decizie de oportunitate. Nu suntem singura ţară care a avut drone şi nu suntem singura ţară care nu le-a dat jos”, a explicat Nicușor Dan.
Acesta a amintit că și alte state europene au avut situații similare, iar reacțiile au diferit în funcție de context și riscuri.
Cine decide doborârea dronelor
Președintele a precizat că decizia de a doborî o dronă aparține comandantului misiunii, care analizează în timp real situația și potențialele pericole pentru populație.
„Dacă nu punem în pericol locuitorii și nu facem mai mult rău, veţi vedea drone doborâte în România. Sunt multe ramificaţii pe acest subiect, unele publice, unele de secret militar”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat că protejarea populației rămâne prioritatea absolută în orice decizie de acest tip.




















