Loredana Ionescu
România se confruntă cu o perioadă de activitate seismică intensă, iar specialiștii avertizează că unele regiuni din țară pot genera, în orice moment, un cutremur de magnitudine mare. De la începutul lunii octombrie 2025, s-au înregistrat zece seisme, cele mai multe în zona Vrancea, dar și în regiunea Făgăraș–Câmpulung–Brașov. Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP) atrage atenția că, deși majoritatea acestor mișcări tectonice au fost minore, pot reprezenta un semnal al unei activități crescute în scoarța terestră.
Zece cutremure în doar câteva zile: Vrancea și Făgăraș, din nou active
Conform datelor transmise de INFP, România a fost zguduită în ultimele zile de o serie de seisme de mică intensitate. Majoritatea au fost localizate în Vrancea, regiune cunoscută pentru activitatea sa seismică frecventă, dar și pentru cutremurele istorice care au marcat țara.
Cutremurele din această perioadă au avut magnitudini cuprinse între 2 și 3,7 grade pe scara Richter și s-au produs la adâncimi de 60–130 kilometri — caracteristice zonei Vrancea intermediare. Pe lângă acestea, s-au înregistrat și seisme de suprafață, la adâncimi de sub 10 kilometri, resimțite slab de populație, însă importante din perspectiva monitorizării activității tectonice.
„În ultima perioadă s-au produs cutremure în zona Vrancea intermediară, adică la adâncimi 60–130 km. Magnitudinile cutremurelor maxime au fost 3,7. De asemenea, tot în Vrancea s-au produs cutremure de suprafață cu adâncimi mici până în 10 km, a căror magnitudine a fost foarte mică până în 2–3 grade. De asemenea, o altă zonă seismică ce a generat cutremure în ultima perioadă a fost zona seismică Făgăraș–Câmpulung–Brașov. Aici s-a produs un cutremur de 3,3 săptămâna trecută. Acest tip de cutremur nu produce pagube materiale sau depinde de locuințe dacă sunt chiar deasupra epicentrului respectiv.” – a declarat Constantin Ionescu, directorul INFP, pentru România TV.
Zona Făgăraș–Câmpulung–Brașov, sub atenția seismologilor
Dacă Vrancea rămâne „inima seismică” a țării, zona Făgăraș–Câmpulung–Brașov atrage tot mai mult atenția cercetătorilor. În ultimele luni, această regiune a înregistrat o creștere vizibilă a activității seismice, fapt care îi determină pe experți să o considere un potențial focar de cutremure viitoare.
Cutremurul de 3,3 grade produs recent în Făgăraș a reamintit de evenimentele seismice istorice din zonă. Regiunea are un trecut tectonic activ, fiind una dintre cele mai complexe din punct de vedere geologic. Activitatea seismică de aici este strâns legată de structurile de adâncime ale Carpaților Meridionali, iar energia acumulată în aceste falii poate fi eliberată oricând printr-un cutremur semnificativ.
Specialiștii subliniază că mișcările seismice minore nu reprezintă, în sine, un pericol major, dar sunt importante ca indicatori ai tensiunilor din subteran. În cazul în care acumularea de energie continuă, un cutremur puternic, cu magnitudine de peste 6 grade, nu este exclus.
Avertisment INFP: „Zona Făgăraș poate produce oricând un cutremur major”
Directorul INFP, Constantin Ionescu, a reamintit că zona Făgăraș–Câmpulung–Brașov este cunoscută pentru cutremurele sale istorice și că nu trebuie exclusă posibilitatea repetării unui eveniment de amploare.
„În ultima perioadă nu s-au mai produs cutremure în zona Făgăraș, dar e cunoscută din punct de vedere seismic. Zona Făgăraș chiar a produs cutremure și de 6,8 grade, cu peste 100 de ani înainte, și este oricând posibil să producă un cutremur mai mare. Sunt informații istorice că la ultimul cutremur din 1918, cutremurele din Făgăraș au produs efecte majore în zona Transilvaniei și partea intermediară de sud față de zona epicentrală.”, a mai explicat expertul INFP.
Cutremurul din 1918, produs în Făgăraș, a fost unul dintre cele mai semnificative din istoria României, afectând grav orașe precum Brașov, Sibiu și Târgoviște. Deși intensitatea sa a fost mai mică decât cea a seismului din 1977, efectele asupra clădirilor din acea perioadă au fost devastatoare.
Vrancea, nucleul activității seismice din România
Zona Vrancea rămâne cea mai importantă sursă de cutremure din țară. Aceasta este responsabilă pentru cele mai puternice seisme din ultimele secole, inclusiv pentru cel din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter și a provocat peste 1.500 de victime.
Seismele din Vrancea sunt de tip intermediar, produse la adâncimi cuprinse între 60 și 150 de kilometri. Din acest motiv, ele pot fi resimțite pe arii extinse, chiar și în alte țări din sud-estul Europei. Activitatea constantă din zonă este monitorizată permanent de INFP, care dispune de o rețea națională de stații seismice interconectate.
România este considerată o zonă cu risc seismic, comparabilă cu Italia, Grecia sau Turcia, din cauza structurii geologice complexe. Pe lângă Vrancea și Făgăraș, alte regiuni cu activitate seismică notabilă sunt Banatul, Oltenia de nord, Maramureșul și Dobrogea.
Deși majoritatea cutremurelor recente sunt de intensitate redusă și nu produc pagube, ele demonstrează că procesele tectonice sunt în desfășurare. Din acest motiv, experții le recomandă cetățenilor să fie pregătiți și informați, fără a cădea însă pradă panicii.
„Activitatea seismică este permanentă. Faptul că avem cutremure mici este, într-un fel, benefic, pentru că energia se eliberează treptat. Totuși, nimeni nu poate anticipa cu exactitate când și unde se va produce următorul seism important”, spun specialiștii.
Recomandările specialiștilor
Autoritățile și INFP subliniază că informarea corectă este esențială pentru a evita reacțiile de panică în caz de cutremur. În contextul activității tectonice actuale, se recomandă populației să fie familiarizată cu măsurile de siguranță de bază:
-
identificarea locurilor sigure din locuință (sub o grindă solidă, lângă un perete de rezistență sau sub o masă robustă);
-
pregătirea unui kit de urgență, care să conțină lanternă, apă, trusă medicală și documente importante;
-
evitarea ieșirii din clădire în timpul seismului;
-
respectarea indicațiilor autorităților și consultarea surselor oficiale, precum INFP și Departamentul pentru Situații de Urgență.
Specialiștii atrag atenția și asupra riscului de a răspândi informații neconfirmate. În ultimii ani, pe rețelele de socializare au circulat numeroase zvonuri privind cutremure iminente, care s-au dovedit false.
Monitorizare continuă și tehnologii moderne de detectare
România dispune în prezent de una dintre cele mai moderne rețele seismologice din Europa de Est. Rețeaua INFP include peste 150 de stații de monitorizare, capabile să detecteze chiar și cele mai mici mișcări ale scoarței. Datele sunt analizate în timp real, iar informațiile despre fiecare cutremur sunt publicate imediat pe site-ul instituției.
Pe lângă monitorizarea internă, România colaborează cu institute seismologice din Italia, Bulgaria și Grecia, schimbând permanent date și rapoarte pentru a îmbunătăți sistemele de alertă timpurie.
Deși un cutremur major nu poate fi prezis cu exactitate, progresele în domeniul cercetării permit o înțelegere mai bună a modului în care energia tectonică se acumulează și se eliberează.
În ciuda valului recent de cutremure, specialiștii consideră că situația este una normală pentru România, țară aflată într-o zonă tectonică activă. Totuși, regiunile Vrancea și Făgăraș rămân sub supraveghere atentă, iar posibilitatea producerii unui cutremur mai puternic nu este exclusă.
Românii sunt îndemnați să fie prudenți, să urmărească informațiile oficiale și să fie pregătiți în eventualitatea unui seism semnificativ. Așa cum avertizează INFP, „zona Făgăraș poate oricând produce un cutremur mai mare”, însă, până în prezent, activitatea tectonică înregistrată nu ridică motive de alarmă.
România continuă să fie monitorizată permanent, iar cercetătorii lucrează constant pentru a înțelege mai bine comportamentul scoarței terestre și pentru a proteja populația în fața unuia dintre cele mai imprevizibile fenomene naturale.
Sursa foto: Arhivă
