Georgescu Dragos
Pe 29 august, creștinii ortodocși prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, o sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox, marcată prin post, rugăciune și reculegere. Este considerată ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, deoarece ciclul religios al Bisericii Ortodoxe se încheie pe 31 august și începe din nou pe 1 septembrie.
Rugăciunea pe care trebuie să o rostești neapărat azi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Îți va aduce multe bucurii în viață
Această zi are o încărcătură spirituală aparte, fiind dedicată amintirii martiriului Sfântului Ioan Botezătorul, cel care a pregătit calea Mântuitorului și L-a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului. Potrivit site-ului crestinortodox.ro, postul aspru din această zi ne invită la curățirea sufletului, la renunțarea la excese și la apropierea de viața curată și smerită a prorocului Ioan.
Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătății. Viața sa a fost una înfrânată, dedicată predicii, rugăciunii și ascultării voii lui Dumnezeu. El este numit și Înaintemergătorul Domnului, deoarece a vestit venirea Mântuitorului și L-a botezat în Iordan.
Tradiția spune că, după ce L-a botezat pe Iisus, Ioan a continuat să predice pocăința și dreptatea. Mesajele sale directe și critice la adresa păcatului au atras însă mânia regelui Irod Antipa. Ioan l-a mustrat pe Irod pentru relația sa nelegiuită cu Irodiada, soția fratelui său, ceea ce a dus, în cele din urmă, la arestarea și martiriul prorocului.
Sărbătoarea de 29 august ne amintește de lupta dintre neprihănire și păcat, dintre curăție și egoism, simbolizată de sfârșitul tragic al Sfântului Ioan.
Povestea ospățului lui Irod și dansul Salomeei
Evangheliile ne oferă detalii emoționante despre momentul decapitării. Irod a organizat un ospăț mare, la care a invitat dregători și persoane de seamă. În timpul ospățului, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în fața regelui și a oaspeților. Fermecat de frumusețea și grația fetei, Irod i-a promis că îi va oferi orice va cere, chiar și jumătate din împărăție.
La îndemnul mamei sale, Salomeea a cerut „capul lui Ioan Botezătorul pe tipsie”. Deși întristat, Irod nu a vrut să-și încalce promisiunea făcută în fața invitaților, astfel că a poruncit soldaților să-l decapiteze pe Ioan. Capul sfântului a fost adus pe o tavă, iar acest act de cruzime a rămas în memoria creștinătății ca un simbol al nedreptății și al puterii răului atunci când este susținut de orgoliu și vanitate.
Conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe, ziua de 29 august este una de post aspru, iar mulți credincioși țin chiar post negru, fără apă și mâncare până la apusul soarelui.
Scopul postului nu este doar abținerea de la alimente, ci și purificarea sufletului. Credincioșii sunt chemați să se îndepărteze de plăcerile lumești, să mediteze la propria viață și să se apropie mai mult de Dumnezeu.
Această zi este văzută ca o pregătire spirituală pentru noul an bisericesc, care începe pe 1 septembrie. Este un moment potrivit pentru reflecție, rugăciune și reculegere, dar și pentru fapte de milostenie.
Rugăciunea către Sfântul Ioan Botezătorul
Credincioșii rostesc rugăciuni speciale pentru a cere ajutorul și ocrotirea Sfântului Ioan. Una dintre cele mai cunoscute rugăciuni este următoarea:
„Sfinte Ioane Botezătorule, mare prooroc și înaintemergător al Domnului, roagă-te pentru noi păcătoșii și mijlocește-ne la Tronul Prea Sfintei Treimi. Ajută-ne să urmăm calea dreaptă, să trăim în smerenie și să ne ferim de ispitele lumii acesteia. Primește rugăciunile noastre și ocrotește-ne în toate zilele vieții noastre.”
Această rugăciune poate fi rostită acasă, în liniște, dar și în timpul slujbelor bisericești, fiind o modalitate prin care credincioșii cer îndrumare, protecție și putere de a depăși ispitele.
Obiceiuri și tradiții legate de această sărbătoare
1. Pomana de Tăierea Capului Sfântului Ioan
Tradiția spune că, în această zi, credincioșii oferă pomană pentru sufletul celor adormiți și în cinstea Sfântului Ioan.
Pomana include:
colivă de post – simbol al învierii și al nemuririi sufletului;
pâine sau colaci – oferite întregi, ca simbol al belșugului;
fructe de sezon – mere, struguri, prune, nuci;
apă sau compot – pentru „potolirea setei sufletului”;
mâncăruri gătite de post, precum tocăniță de legume sau sarmale cu ciuperci.
Darurile sunt puse în vase noi, iar lângă ele se aprinde o lumânare.
2. Interdicții alimentare și simbolice
În tradiția populară, există câteva interdicții stricte în această zi:
Nu se consumă vin roșu și nici alimente roșii, pentru a nu aminti de sângele vărsat.
Nu se taie fructele rotund și nu se folosesc farfurii rotunde, deoarece acestea simbolizează capul Sfântului Ioan.
Nu se organizează petreceri sau mese festive, ziua fiind una de reculegere și sobrietate.
3. Participarea la slujbe și pomeniri
Pe 29 august, bisericile oficiază Sfânta Liturghie și slujbe speciale dedicate Sfântului Ioan. Mulți credincioși duc la biserică pomelnice cu numele celor adormiți, iar preoții fac rugăciuni de pomenire.
Slujba are rolul de a ne reaminti importanța credinței și de a ne conecta spiritual cu mesajul de jertfă și smerenie al Sfântului Ioan.
Obiceiuri diferite în regiunile României
Tradițiile acestei zile variază de la o zonă la alta, păstrând însă mesajul central al sărbătorii: recunoștința și smerenia.
În Moldova – gospodinele pregătesc colivă și mere întregi, oferite alături de lumânări și ștergare albe.
În Oltenia – se obișnuiește să se ofere coșuri cu fructe și apă rece de fântână.
În Ardeal – credincioșii dau turte coapte pe plită și struguri proaspeți.
Fiecare regiune păstrează, în felul său, semnificația adâncă a zilei.
