Loredana Ionescu
Un anunț surprinzător venit de la Moscova a făcut înconjurul lumii: Rusia este gata să reia negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul Ministerului de Externe rus. Declarația, făcută miercuri pentru agenția TASS, sugerează că în urma summitului din Alaska, președintele american Donald Trump ar fi acceptat o parte din condițiile teritoriale impuse de Vladimir Putin pentru un posibil armistițiu – o informație care a stârnit reacții imediate la Kiev și în capitalele europene.
Rusia anunță: „Suntem pregătiți să revenim la masa negocierilor”
Oficialul rus Aleksei Polisciuk, șeful departamentului pentru țările din CSI, a declarat că partea rusă „este pregătită să reia negocierile la Istanbul”, dar a precizat că „mingea este în terenul ucrainean”. Potrivit acestuia, Turcia a făcut mai multe demersuri pentru reluarea discuțiilor, însă Kievul și partenerii occidentali „blochează procesul”.
Nu au mai avut loc întâlniri directe între cele două delegații din 23 iulie, când la Istanbul s-a desfășurat ultima rundă de discuții, încheiată fără un acord concret. La acea vreme, Ucraina propusese o întâlnire la nivel de șefi de stat, între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, în luna august, însă Kremlinul a refuzat, condiționând participarea de organizarea summitului la Moscova – o cerință respinsă categoric de partea ucraineană.
Acordul de la Alaska – un nou punct de cotitură
În interviul acordat agenției TASS, Polisciuk a susținut că la summitul Trump-Putin desfășurat pe 15 august în Alaska s-ar fi ajuns la „un compromis privind algoritmul de soluționare a crizei din Ucraina”. Potrivit acestuia, propunerile ar fi avut la bază un set de condiții formulate de Putin încă din iunie 2024, completate de sugestii transmise de reprezentantul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, cu nouă zile înaintea întâlnirii.
„Americanii ne-au dat de înțeles că vor convinge Kievul să renunțe la pozițiile maximaliste și să accepte un algoritm de compromis. A apărut speranța că se poate trece la o etapă de soluționare politico-diplomatică”, a declarat oficialul rus.
Totuși, el a acuzat ulterior Ucraina și statele europene că au respins planul convenit între Moscova și Washington: „Din câte se pare, americanii au întâmpinat dificultăți în a convinge Kievul, iar Londra și Bruxelles au început să facă presiuni pentru abandonarea diplomației în favoarea unei soluții militare.”
Ce cere Rusia în schimbul păcii
Oficialul rus a reafirmat poziția intransigentă a Kremlinului privind teritoriile ocupate. „Nimeni nu pune la îndoială apartenența la Rusia pentru Crimeea, Donbas și Novorossia. Populațiile acestor regiuni s-au pronunțat în favoarea reunificării cu Rusia în cadrul referendumurilor din 2014 și 2022. Opțiunea lor este imperativă pentru toți”, a declarat Polisciuk.
El a adăugat că „problema teritorială face parte din pachetul de soluționare”, precizând că „pentru Rusia nu teritoriile sunt importante, ci oamenii”. Printre condițiile enumerate de Moscova pentru oprirea războiului se numără:
-
recunoașterea suveranității ruse asupra Crimeei, Donbasului, Hersonului și Zaporojiei;
-
statutul de neutralitate permanentă al Ucrainei;
-
renunțarea la aderarea la NATO;
-
eliminarea influențelor neonaziste, potrivit formulării ruse;
-
și „restabilirea drepturilor populației vorbitoare de limbă rusă”.
Ucraina și Europa resping acuzațiile Moscovei
Reacția de la Kiev nu a întârziat să apară. Autoritățile ucrainene au respins afirmațiile oficialilor ruși, acuzând Kremlinul că „încearcă să manipuleze opinia publică internațională”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, „Rusia nu caută pacea, ci o capitulare mascată din partea Ucrainei”.
De asemenea, diplomații europeni au calificat declarațiile despre presupusul acord de la Alaska drept „dezinformare strategică”, menită să creeze diviziuni între Washington și aliații săi din Europa. „Uniunea Europeană susține integritatea teritorială a Ucrainei și nu va recunoaște niciodată anexările ilegale”, a transmis Bruxelles-ul într-un comunicat oficial.
Kremlinul nu cedează: „Acordurile de la Alaska rămân valabile”
În același interviu, Aleksei Polisciuk a insistat că discuțiile dintre Trump și Putin ar fi dus la o înțelegere de principiu privind garanțiile de securitate și delimitarea teritorială. El a precizat că Moscova așteaptă o „confirmare oficială” din partea administrației americane privind angajamentele asumate.
„Acordurile de la Alaska nu pun sub semnul întrebării apartenența Crimeei, Donbasului și Novorosiei la Rusia. Aceste teritorii sunt parte integrantă a Federației Ruse”, a spus Polisciuk, adăugând că Rusia „nu va renunța la ceea ce i s-a alăturat în mod legitim”.
Oficialul rus a mai afirmat că Moscova „nu urmărește extinderea conflictului”, dar cere „încetarea discriminării și restabilirea drepturilor omului în Ucraina”, cu referire specială la cetățenii vorbitori de rusă.
Surse diplomatice de la Ankara confirmă că Turcia a transmis propunerea oficială pentru găzduirea noilor discuții, însă șansele reale ca acestea să se concretizeze rămân reduse.
Între timp, armata rusă continuă bombardamentele asupra regiunilor de sud ale Ucrainei, inclusiv în apropierea graniței cu România. Ministerul român al Apărării a anunțat activarea sistemelor de apărare antiaeriană după ce fragmente de dronă au fost găsite în zona localității Grindu, Tulcea.
Potrivit estimărilor internaționale, Rusia controlează în prezent aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea (anexată în 2014) și porțiuni din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Totuși, Moscova nu deține controlul complet asupra acestor zone, iar luptele continuă pe mai multe fronturi.
Oficialii ucraineni avertizează că Rusia încearcă să își consolideze pozițiile înaintea iernii, când condițiile de pe câmpul de luptă vor îngreuna eventualele contraofensive.
Sursa foto: Arhivă
