Georgescu Dragos
La scurt timp după ce România și-a desemnat noul președinte, pe Nicușor Dan, în urma unui scrutin tensionat care l-a avut drept contracandidat pe liderul AUR, George Simion, administrația prezidențială de la Moscova a reacționat public. Tonul a fost sceptic, critic și alimentat de o narativă deja bine-cunoscută în discursul rusesc: Occidentul ar fi intervenit în procesele democratice ale altor state.
Rusia, o nouă reacție după ce Nicușor Dan a fost ales președintele României. „Ciudat”
Declarațiile au fost făcute luni, la câteva ore după anunțarea oficială a rezultatelor finale ale alegerilor prezidențiale, iar reacția Kremlinului, transmisă de publicația rusă Kommersant, a venit prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.
Potrivit lui Dmitri Peskov, alegerile prezidențiale din România ar fi fost „cel puțin ciudate”. Oficialul rus a declarat că în lipsa unui favorit clar, rezultatul final ar fi reflectat mai degrabă o anomalie decât o opțiune fermă a electoratului român. „În lipsa unui favorit, cel care a câștigat, a câștigat”, a spus Peskov, citat de Kommersant, în stilul ambiguu, dar aluziv cu care ne-a obișnuit administrația rusă în ultima decadă.
Această formulare criptică sugerează, în viziunea Kremlinului, că victoria lui Nicușor Dan ar fi fost rezultatul unor influențe externe și nu o exprimare firească a voinței populare.
Tonul reținut, dar acid, adoptat de Peskov, nu este o noutate. Rusia, în mod tradițional, comentează alegerile din statele membre UE sau NATO din perspectiva unei presupuse „manipulări occidentale”. De această dată, România este adăugată pe lista țărilor în privința cărora Moscova afirmă că Occidentul s-ar fi implicat „activ” pentru a modela rezultatul alegerilor în favoarea candidaților pro-europeni.
Durov, Telegram și acuzațiile de la Paris
Subiectul intervenției străine în alegerile din România a fost aprins, tot luni, și de declarațiile fondatorului aplicației Telegram, Pavel Durov, care a lansat o acuzație cu impact global: serviciile secrete franceze ar fi exercitat presiuni asupra sa pentru a reduce la tăcere vocile conservatoare din România înainte de alegeri.
„În această primăvară, la Salon des Batailles din Hôtel de Crillon, Nicolas Lerner, șeful serviciilor secrete externe din Franța, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înainte de alegeri. Am refuzat”, a scris Durov într-o postare publicată duminică noapte pe rețeaua X (fosta Twitter).
Postarea sa a devenit virală în câteva ore și a fost preluată imediat de presa din Rusia, dar și de canale alternative conservatoare din Europa de Est. Durov nu a oferit însă nicio dovadă concretă pentru afirmația sa, iar partea franceză nu a comentat până în acest moment incidentul relatat.
Telegram este una dintre cele mai utilizate aplicații de mesagerie în România, în special de către susținătorii AUR și de comunitățile conservatoare, motiv pentru care o eventuală intervenție a autorităților franceze în această zonă digitală ar fi fost percepută ca o formă de cenzură politică. Durov susține că a refuzat categoric orice solicitare de acest tip.
Maria Zaharova acuză Occidentul de „interferență directă”
Ministerul rus de Externe nu a întârziat să amplifice mesajul, printr-o reacție formulată de purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova. Comentând pe marginea dezvăluirilor făcute de Pavel Durov, Zaharova a lansat un atac direct la adresa Franței și, prin extensie, a Uniunii Europene.
„Nu mai este vorba doar despre încălcarea grosolană a libertății de exprimare și a drepturilor omului în Franța. Această acuzație este mult mai gravă: este vorba despre interferența directă în afacerile interne ale unui stat suveran și manipularea unui mecanism democratic fundamental – alegerile”, a afirmat Zaharova, într-o declarație oferită pentru publicația Izvestia.
Diplomata rusă a continuat prin a sugera că astfel de metode de „suprimare a opoziției” sunt deja practici curente în țări precum Franța, Germania și Marea Britanie, pe care le-a acuzat că încalcă frecvent suveranitatea altor state sub pretextul apărării democrației.
Un discurs care alimentează tensiuni vechi
Reacția Rusiei la alegerile din România nu trebuie privită ca un gest izolat. Ea se înscrie într-un model mai amplu de retorică geopolitică, prin care Kremlinul contestă, ori de câte ori are ocazia, legitimitatea alegerilor desfășurate în țări care și-au consolidat parcursul pro-european.
În ultimele două decenii, Moscova a acuzat în repetate rânduri SUA, UE și NATO că „subminează suveranitatea” unor state prin campanii de influență, finanțarea ONG-urilor, intervenții prin social media sau chiar acțiuni sub acoperire ale serviciilor secrete. România, ca membră UE și NATO, cu o societate civilă activă și un sistem electoral în mare parte digitalizat, a fost în repetate rânduri în atenția oficialilor ruși.
Victoria lui Nicușor Dan, un candidat perceput drept tehnocrat, dar ferm pro-european, este o lovitură pentru Moscova, care ar fi preferat o ascensiune a curentului naționalist, reprezentat de George Simion. Acesta din urmă a exprimat poziții ambigue față de apartenența României la NATO și UE și a pledat pentru o „politică externă suveranistă”, în termeni asemănători cu cei folosiți de regimul de la Moscova.
