Georgescu Dragos
Vestea morții lui Ion Iliescu, fostul președinte al României, a depășit rapid granițele țării și a ajuns până în Rusia, unde a fost preluată și comentată de unele dintre cele mai importante agenții de presă controlate de stat. Marți, 5 august 2025, Iliescu s-a stins din viață la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, la vârsta de 95 de ani. Dispariția sa a fost anunțată oficial de Guvernul României, iar agențiile rusești TASS și Interfax au publicat rapid informații despre acest eveniment.
Rușii au reacționat imediat după moartea lui Ion Iliescu. Ce au spus despre fostul președinte al României
Reflectarea morții lui Iliescu în presa rusă nu este întâmplătoare, având în vedere trecutul său ideologic, studiile urmate la Moscova și relațiile pe care le-a menținut cu Rusia pe durata carierei sale politice. Chiar dacă România a ales, sub conducerea sa, un parcurs euro-atlantic, Ion Iliescu a fost perceput în continuare de presa rusă drept un politician echilibrat, care a susținut „relațiile constructive” cu Moscova, chiar și în anii dificili ai tranziției post-comuniste.
Una dintre primele reacții venite din presa rusă a fost publicată de TASS, principala agenție de presă de stat, considerată și un instrument major de propagandă al Kremlinului. Aceasta a citat mesajul oficial al Guvernului României, publicat pe site-ul executivului de la București:
„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență ‘Prof. Dr. Agrippa Ionescu’.”
TASS a menționat că Iliescu a fost internat pentru mai multe săptămâni în unitatea medicală menționată, iar anunțul decesului său a fost confirmat de autoritățile române, în cursul dimineții.
Agenția rusă a inclus în materialul său și un scurt rezumat al carierei politice a fostului lider român, amintind cele trei perioade în care a ocupat funcția de președinte al statului: 1989–1992 (ca lider al Frontului Salvării Naționale și ulterior al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională), 1992–1996 și 2000–2004 (în calitate de președinte ales prin vot universal).
Interfax citează Radio România
O altă agenție rusească importantă, Interfax, a transmis și ea un material scurt despre decesul lui Ion Iliescu, citând surse din România. Potrivit publicației, informația a fost confirmată de Radio România și de un comunicat al Spitalului Agrippa Ionescu:
„Fostul președinte român Ion Iliescu a decedat la vârsta de 95 de ani, relatează Radio România, citând o declarație a Spitalului Agrippa Ionescu din București.”
Materialul publicat de Interfax a fost ulterior preluat și de alte site-uri de limbă rusă, inclusiv unele afiliate Kremlinului sau partidelor de guvernământ din Rusia.
TASS: „A condus România în timpul transformărilor fundamentale”
În continuarea articolului, TASS a oferit o scurtă biografie a lui Ion Iliescu, punând accent pe schimbările fundamentale care au avut loc în România în timpul mandatelor sale. Agenția rusă notează că, în perioada conducerii sale, în România au fost implementate reforme semnificative, fiind restabilită proprietatea privată, introdus un sistem multipartid și garantate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
„În această perioadă, în țară au avut loc schimbări fundamentale: a fost restabilită proprietatea privată, a fost introdus un sistem multipartid și au fost proclamate drepturile și libertățile omului. În acești ani, România a aderat la NATO și a finalizat negocierile pentru aderarea la UE”, scrie TASS.
Este o prezentare succintă, dar care oferă o imagine echilibrată asupra carierei fostului președinte. Deși Rusia a fost deseori critică față de extinderea NATO și a Uniunii Europene, inclusiv în cazul României, tonul utilizat în această relatare a fost unul sobru și lipsit de nuanțe critice.
Ion Iliescu, văzut de presa rusă ca un „susținător al relațiilor constructive”
Mai multe publicații rusești, dar și surse internaționale care monitorizează presa rusă, au remarcat faptul că în articolele dedicate dispariției lui Ion Iliescu a fost inclus un detaliu sugestiv: el a fost perceput drept un politician favorabil dialogului cu Rusia, chiar și în momentele în care orientarea externă a României era clar pro-occidentală.
Publicația rusă Zvezda și alte canale de știri au transmis că Iliescu „a fost un susținător al relațiilor constructive între București și Moscova”, apreciind că acesta a încercat să mențină o poziție echilibrată în timpul mandatului său, evitând radicalizarea discursului anti-rus.
Această afirmație reflectă și percepția oficială pe care Kremlinul a păstrat-o față de Ion Iliescu – un lider care nu a rupt complet legăturile tradiționale dintre cele două state, dar care a fost forțat de realitățile geopolitice ale anilor `90 și 2000 să își orienteze țara spre structurile euro-atlantice.
Legătura personală a lui Iliescu cu Rusia, menționată discret
TASS și celelalte publicații din Rusia au evitat să intre în detalii despre studiile lui Ion Iliescu la Moscova, deși acestea au jucat un rol esențial în formarea sa ca lider politic. Fostul președinte al României a absolvit Institutul Energetic din Moscova, iar în tinerețe a avut o relație apropiată cu regimul sovietic.
Această componentă biografică a fost, de altfel, adesea invocată de criticii săi din România, care au susținut că Iliescu a fost un lider pro-sovietic și că a preluat puterea în decembrie 1989 cu sprijinul sau aprobarea tacită a Moscovei. Cu toate acestea, în articolele recente, presa rusă a ales o abordare neutră, prezentându-l ca un lider al tranziției românești.
