Loredana Ionescu
Două portrete rare ale fostului președinte Ion Iliescu au fost scoase la licitație și vândute cu puțin timp înainte de moartea acestuia, într-un eveniment care a trecut aproape neobservat. Fără agitație, fără colecționari politici declarați și fără nostalgici în sală, lucrările au fost adjudecate rapid la sume modeste, într-o atmosferă discretă.
Cine a cumpărat în secret tablourile rare cu Ion Iliescu, chiar înainte să moară
Evenimentul a avut loc în cadrul unei licitații de artă postmodernă și contemporană, organizată de casa Artmark. Surse din piața de artă au confirmat că portretele nu au generat competiție între colecționari și nu au fost însoțite de vreun val de emoție publică. Totul s-a derulat în tăcere, la distanță de orice semn de reverență față de cel care a marcat tranziția României post-comuniste.
Primul tablou, semnat de artistul Marian Condruz, a fost realizat în 2011 și redă portretul lui Ion Iliescu în tehnica ulei pe serigrafie pe pânză. Dimensiunile lucrării sunt de 80×64 cm. Tabloul a fost adjudecat la prețul de pornire, 600 de euro, fără nicio ofertă suplimentară. Al doilea portret, semnat de pictorul Dan Hatmanu, este o lucrare în ulei pe pânză cu dimensiunile de 81×60 cm. Acesta s-a vândut pentru 1.000 de euro.
Ambele lucrări sunt considerate piese rare în peisajul artistic românesc, poate chiar singurele portrete pictate cu Ion Iliescu care au fost vreodată puse în vânzare publică. Cu toate acestea, prețurile modeste la care au fost adjudecate sugerează o imagine publică controversată care pare să fi influențat și interesul pentru valoarea simbolică a operelor.
Casa de licitații Artmark nu a făcut publice identitățile cumpărătorilor, însă, potrivit unor surse apropiate organizatorilor, achizițiile nu au avut nicio conotație politică. Cei care au licitat pentru portretele lui Ion Iliescu ar fi colecționari de artă contemporană, interesați de valoarea estetică sau raritatea subiectului, și nu de implicarea politică a acestuia în istoria recentă a României.
Ion Iliescu a murit la 95 de ani
Moartea fostului președinte a survenit la vârsta de 95 de ani, în urma unei îndelungate suferințe și a unei retrageri aproape totale din viața publică. Trecerea sa în neființă nu a fost marcată de ceremonii de amploare, iar reacțiile din spațiul public au fost puține și rezervate. Figura sa, extrem de controversată, a generat opinii împărțite de-a lungul anilor – de la recunoștință pentru stabilitatea oferită în anii ’90, până la critici dure pentru modul în care a gestionat evenimente-cheie ale tranziției.
Cât au scos din buzunar colecționarii
Cele două portrete vândute cu 600 și 1.000 de euro nu au atras licitații agresive, așa cum se întâmplă de regulă cu portretele figurilor marcante. Spre deosebire de lucrările ce îl înfățișează pe Nicolae Ceaușescu – care au fost vândute uneori la sume semnificativ mai mari, alimentate de curiozitate sau nostalgie – în cazul lui Iliescu, interesul a fost minim.
Unii critici ai pieței de artă românești consideră că prețul scăzut reflectă și poziționarea ambiguă a lui Iliescu în conștiința colectivă: o figură istorică importantă, dar lipsită de carismă artistică sau de o moștenire simbolică agreată de publicul larg.
Artmark nu a făcut publice detalii despre contextul licitației
Galeria care a găzduit licitația nu a promovat în mod deosebit vânzarea portretelor cu Ion Iliescu, iar acestea au apărut printre alte lucrări de artă contemporană, într-un eveniment de rutină. Faptul că ambele tablouri s-au vândut exact la prețul de pornire arată că nu a existat concurență între cumpărători, iar interesul a fost punctual și lipsit de entuziasm.
„Arta trebuie privită în cheia valorii estetice, simbolice sau documentare, nu prin prisma subiectului reprezentat. De altfel, lucrările semnate de Marian Condruz sunt apreciate pentru rafinamentul tehnic și pentru modul subtil în care reflectă epoca și personalitatea celor înfățișați, indiferent de identitatea acestora.”, au transmis reprezentanții Artmark pentru Cancan.
Vânzările de tablouri cu foști lideri politici sunt adesea folosite ca barometru informal pentru relevanța simbolică a acestora în epoca post-mortem. În cazul lui Ion Iliescu, această relevanță pare să fi fost minimă, cel puțin în ceea ce privește percepția artistică și colecționară.
Sursa foto: Arhivă
