Vanatoru Andreea
Odată cu debutul unei noi perioade de post, tot mai mulți oameni caută strategii pentru a adopta o alimentație sănătoasă, fără riscul de a acumula kilograme în plus. Dr. Mihaela Bilic atrage atenția asupra câtorva principii de bază care transformă postul într-un aliat al sănătății, și nu într-o perioadă care favorizează creșterea în greutate.
Greșelile frecvente de evitat în post
Unul dintre cele mai mari capcane rămâne consumul excesiv de zahăr. Multe preparate considerate „de post” conțin îndulcitori sau carbohidrați simpli care cresc pofta de mâncare și aportul caloric. În plus, uleiul folosit în cantități mari poate transforma meniurile aparent ușoare în adevărate surse de calorii, chiar dacă ingredientele sunt de origine vegetală.
Alimente de post care nu îngrașă
Pentru gustările dintre mese, Dr. Bilic recomandă snack-urile simple, cu ingrediente puține și bine alese. De exemplu, pufuleții sau produsele expandate pe bază de porumb sunt mai indicate decât covrigeii sau biscuiții, datorită conținutului mai redus de grăsimi. Este important, însă, să verificați etichetele pentru a evita variantele industriale, cu ulei sau arome adăugate.
Leguminoasele rămân elementul central al unui meniu de post hrănitor. Fasolea și năutul, consumate fierte, oferă sațietate și proteine vegetale de calitate, în timp ce mazărea congelată reprezintă o opțiune rapidă și echilibrată.
Chiar și preparatele tradiționale, precum zacusca, pot fi integrate în dietă, dacă se folosește o cantitate moderată de ulei. Cheia este să fim atenți la proporțiile ingredientelor și la modul de preparare.
Sfaturile Dr. Mihaela Bilic:
Zahărul este principalul dușman al postului; consumul excesiv trebuie evitat. În postul autentic, uleiul se folosește doar în primele zece zile sau cu moderație.
- Snack-ul ideal: pufuleții; covrigeii sunt mai puțin recomandați.
- Citirea etichetelor: reducerea cantității de ulei și zahăr în preparate este esențială.
- Leguminoasele fierte: fasolea și năutul sunt recomandate pentru sațietate și proteine.
- Mazărea: cea congelată păstrează nutrienții și e ușor de integrat în meniuri.
- Zacusca: trebuie verificată cantitatea de grăsime folosită la preparare.
Respectarea acestor principii transformă perioada de post într-o ocazie de echilibru alimentar, fără a compromite silueta sau sănătatea.
Pateul vegetal: alternativă de post sau risc pentru sănătate?
În perioada postului, pateul vegetal devine un produs extrem de căutat de români, fiind perceput ca o alternativă rapidă și accesibilă la produsele de origine animală. Cu toate acestea, nutriționiștii avertizează că nu toate sortimentele de pateu vegetal sunt sigure pentru consum, iar unele pot avea efecte negative asupra sănătății, mai ales dacă sunt consumate frecvent.
De ce nu toate pateurile vegetale sunt sănătoase
Multe produse sunt promovate ca fiind „naturale”, „fără colesterol” sau „100% vegetale”. În realitate, însă, ele sunt adesea alimente ultra-procesate, cu ingrediente care vizează textura, gustul sau durata de valabilitate, nu valoarea nutritivă.
Printre ingredientele problematice se numără:
- Uleiuri rafinate, cum ar fi uleiul de palmier sau cel de floarea-soarelui industrializat, greu de metabolizat și care pot favoriza inflamația;
- Emulgatori, agenți de îngroșare, coloranți și arome artificiale;
- Conservanți care prelungește termenul de valabilitate, dar pot afecta digestia;
- Proteine vegetale intens procesate, inclusiv soia modificată și amidonuri prelucrate.
Aceste ingrediente pot provoca, la unele persoane:
- Balonare și disconfort abdominal;
- Digestie lentă sau crampe;
- Exacerbarea arsurilor sau refluxului gastric, mai ales din cauza condimentelor și aromelor artificiale.
Impactul asupra metabolismului și glicemiei
Consumul regulat de pateuri vegetale ultra-procesate poate afecta modul în care organismul procesează glucoza. Unele sortimente conțin carbohidrați rafinați și amidonuri, care pot provoca variații bruște ale glicemiei. Pe termen lung, aceste fluctuații favorizează probleme metabolice și cresc riscul de rezistență la insulină, ceea ce poate conduce la afecțiuni precum diabetul de tip 2.
Riscurile asociate grăsimilor nocive
Unele pateuri conțin grăsimi parțial hidrogenate, cunoscute și sub numele de grăsimi trans. Acestea sunt asociate cu:
- Creșterea nivelului de colesterol LDL („rău”);
- Predispoziție la tensiune arterială crescută;
- Creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare.
Suprasolicitarea ficatului
Ficatul este organul responsabil pentru metabolizarea aditivilor, grăsimilor și ingredientelor rafinate din aceste pateuri. Consumul excesiv și pe termen lung poate duce la:
- Acumularea de grăsime în ficat;
- Apariția steatozei hepatice (ficat gras), mai ales în absența unei alimentații echilibrate;
- Suprasolicitarea funcțiilor hepatice și afectarea detoxifierii naturale a organismului.
