Nicolescu Daniela
Guvernul României pregătește o nouă majorare a salariului minim brut pe economie, însă creșterea prevăzută pentru anul 2026 este una modestă, sub așteptările sindicatelor și ale angajaților. Potrivit surselor România TV, salariul minim ar urma să fie majorat de la 4.050 de lei brut (2.574 de lei net) la 4.325 de lei brut, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 6,8% față de nivelul actual.
Ministerul Muncii a înaintat două variante pentru majorarea salariului minim. Prima, mai conservatoare, vizează creșterea la 4.325 de lei brut, iar cea de-a doua, mai ambițioasă, propune o majorare până la 4.752 de lei brut.
Dacă se optează pentru prima variantă și nu se menține deducerea actuală de 300 de lei pentru calculul impozitelor și contribuțiilor, creșterea netă resimțită de angajați va fi foarte mică — de ordinul a 150–200 de lei. În schimb, în scenariul doi, salariul minim net ar ajunge la 2.831 de lei, oferind o creștere ceva mai consistentă pentru salariații cu venituri mici.
Decizia finală, la premierul Ilie Bolojan
Potrivit surselor din coaliție, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, urmează să discute cele două scenarii cu premierul Ilie Bolojan, înainte ca propunerile să fie prezentate oficial în Consiliul Tripartit — format din reprezentanți ai Guvernului, sindicatelor și patronatelor.
Surse politice afirmă că mediul de afaceri nu susține varianta creșterii accelerate, argumentând că firmele mici și mijlocii ar fi puternic afectate de majorarea costurilor salariale, mai ales în contextul în care se discută eliminarea scutirii fiscale pentru cei 300 de lei neimpozabili.
Astfel, statul ar fi principalul beneficiar al creșterii salariului minim, întrucât ar încasa sume mai mari din contribuții și taxe, în timp ce angajatorii ar suporta o presiune suplimentară pe bugetele de personal.
Efectele majorării: contribuții mai mari, dar și costuri suplimentare
Salariul minim stă la baza multor alte calcule economice și administrative. Creșterea lui va influența nu doar veniturile angajaților, ci și valoarea amenzilor contravenționale (calculate în funcție de punctul de amendă, care reprezintă 10% din salariul minim), contribuțiile pentru contractele part-time sau veniturile celor care lucrează pe drepturi de autor.
În prezent, aproximativ un milion de angajați din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, majoritatea în sectorul privat. Patronatele avertizează că o creștere prea rapidă ar putea determina disponibilizări sau creșteri de prețuri în anumite industrii.
Majorarea salariului minim nu este doar o decizie economică internă, ci și o obligație asumată de România prin Directiva (UE) 2022/2041, care stabilește criterii comune pentru salariile minime adecvate în statele membre. Directiva impune țărilor să ia măsuri astfel încât acoperirea negocierilor colective să ajungă la cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.
În prezent, România are o rată de acoperire de aproximativ 42%, ceea ce înseamnă că mai puțin de jumătate dintre salariați sunt protejați de contracte colective de muncă.
Pentru a corecta această situație, Guvernul a aprobat recent Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030, elaborat de Ministerul Muncii.
Obiectivele Planului de acțiune 2025–2030
Documentul are ca scop întărirea dialogului social și creșterea rolului negocierilor colective în stabilirea salariilor și condițiilor de muncă. Printre obiectivele principale se numără:
- Creșterea numărului de lucrători acoperiți de contracte colective, pentru a asigura un nivel decent al veniturilor și protecția socială;
- Flexibilizarea negocierilor la nivel de unitate, sector și național, în funcție de particularitățile economice ale fiecărui domeniu;
- Consolidarea capacității instituționale a partenerilor sociali (sindicate și patronate);
- Transparență și informare privind drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor;
- Promovarea stabilității sociale, în conformitate cu principiile OCDE privind conduita responsabilă în afaceri.
Ministrul Petre-Florin Manole a subliniat că negocierile colective reprezintă cheia pentru o piață a muncii echitabilă:
„Negocierile colective înseamnă salariați bine reprezentați și solidari. Când dialogul primează, se construiesc pacea socială, încrederea și siguranța pentru familiile lucrătorilor, dar și predictibilitate pentru companii.”
Măsuri concrete pentru implementarea planului
Printre acțiunile prevăzute în document se află:
- Organizarea de campanii naționale de informare pentru salariați și angajatori;
- Crearea unor platforme digitale de transparență pentru monitorizarea contractelor colective;
- Sprijinirea negocierilor sectoriale, inclusiv în companiile de stat;
- Monitorizarea periodică a progresului de către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social.
Poziția PSD: majorarea salariului minim trebuie dublată de reforme reale
După ședința internă de partid de luni, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că formațiunea sa susține o creștere a salariului minim, dar doar dacă aceasta este însoțită de măsuri de relansare economică și de reforme în administrație.
„Pachetul 3 de reforme trebuie să includă administrația locală, administrația centrală și, desigur, componenta de relansare economică. Este nevoie de echilibru între majorarea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare”, a subliniat Grindeanu.
Acesta a precizat, de asemenea, că PSD susține introducerea unor măsuri de justiție socială, precum limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat și reducerea perioadei de șomaj, pentru o mai bună eficientizare a cheltuielilor publice.
Deși majorarea salariului minim pentru 2026 reprezintă un pas înainte, valoarea creșterii este modestă raportat la inflația din ultimii ani. Discuțiile dintre Ministerul Muncii, sindicate și patronate vor continua în următoarele săptămâni, însă este clar că statul va trebui să găsească un echilibru între sustenabilitatea economică și protejarea celor mai vulnerabili angajați.
Creșterea salariului minim, chiar dacă mică, va influența semnificativ economia — de la contribuții și amenzi, până la costurile firmelor și nivelul de trai al românilor.
