Vanatoru Andreea
Cristian Anghel, fost procuror la Curtea de Apel București și la Direcția Națională Anticorupție (DNA), care s-a pensionat în octombrie 2025, a oferit explicații detaliate în cadrul consultărilor cu președintele Nicușor Dan privind motivele ieșirii sale din sistemul judiciar.
Consultările dintre Nicușor Dan și magistrați, pe tema Justiției, au loc astăzi
Fostul magistrat a precizat că decizia sa a fost influențată în principal de două aspecte: modul de repartizare a dosarelor în cadrul ședințelor de judecată și percepția publică negativă asupra profesioniștilor din domeniu. Cristian Anghel a subliniat că aceste probleme afectează funcționarea corectă și echitabilă a justiției, dar și moralul magistraților, contribuind la sentimentul de nemulțumire și descurajare care l-a determinat să se retragă din activitatea profesională.
Un fost procuror ieșit la pensie rupe tăcerea
„Dacă ne asumăm ca numirile să se facă prin jocuri politice netransparente, nu vom avea decât aceste rezultate, inevitabil, indiferent de cum va arăta legea și cum o vom modifica. Eu am privilegiul de a fi în momentul de față mai mult cetățean decât magistrat. Am plecat din sistem nu pentru a beneficia de privilegii, așa cum mulți dintre politicieni se joacă cu vorbele și deranjează profesioniști care se satură și pleacă din sistemul judiciar.Am plecat dl. președinte pentru că sistemul judiciar a devenit nerelevant pentru mine.
M-am săturat să merg în ședințe de judecată și să judec fleacuri. Toate dosarele sunt importante, dar când pe ședință ai 40 de conduceri fără permis te gândești foarte serios dacă e mai bine să te ocupi de altceva”, a declarat Anghel, luni, 22 decembrie 2025, la Cotroceni, conform ziare.com.
Astfel, pensionarea sa reflectă atât o alegere personală, cât și o reacție la provocările sistemului judiciar, evidențiind tensiunile și dificultățile cu care se confruntă procurorii în exercitarea atribuțiilor lor.
Ce pensie încasează
Potrivit opiniei magistratului, politicienii ar trebui să manifeste prudență și reflecție înainte de a critica sau marginaliza judecătorii și procurorii. El subliniază că astfel de acțiuni pot afecta nu doar imaginea profesioniștilor din justiție, ci și funcționarea corectă și echitabilă a sistemului judiciar în ansamblu, și că deciziile impulsive sau atacurile publice împotriva magistraților pot avea consecințe negative asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
„Am mai plecat – nu e vorba neapărat despre mine și pentru că m-am săturat să aud că sunt chiabur, că mă bucur de privilegii, m-am săturat ca zi de zi când deschid telefonul sau citesc în presă să aud că am pensie de 5.000 de euro. Nu am pensie de 5.000 de euro! Am o pensie foarte bună, într-adevăr. Dar nu de 5.000 de euro. Și nu m-am pensionat la 48 de ani. Am 51 de ani. Ce vreau să spun cu aceste exemple… Trebuie spus acest lucru. Eu îmi permit să spun acest lucru. Colegii mei care sunt în activitate, nu-și permit acest privilegiu. M-am săturat să aud aceste lucruri și colegii mei, vă asigur domnul președinte, deopotrivă s-au săturat.”, a mai transmis fostul procuror.
Evoluția carierei în sistemul judiciar
Mai mulți magistrați au semnalat probleme serioase în ceea ce privește evoluția carierei în sistemul judiciar, reclamând lipsa unor criterii clare și obiective pentru promovări, transferuri sau delegări. Procedurile de transfer sunt percepute ca neordonate și fără ierarhizare, delegările și detașările se fac fără reguli transparente, iar promovările în funcții de conducere se bazează adesea pe interviuri „eminamente subiective”, la care candidații nu au acces ulterior pentru a înțelege motivele deciziilor. În plus, nu există mecanisme reale de control sau de echilibrare a deciziilor conducerii instanțelor, ceea ce lasă loc discreționarului și favorizează eventuale abuzuri.
Judecătorul Andrei Soare, de la Tribunalul Brașov, a propus mai multe soluții pentru a restabili echilibrul și transparența în cariera magistraților. Printre acestea se numără revenirea atribuțiilor colegiilor de conducere ale instanțelor, reducerea prerogativelor președinților de instanță, stabilirea unor criterii obiective pentru delegări – inclusiv prin teste grilă – și limitarea posibilității conducerii de a decide discreționar asupra specializării judecătorilor.
Potrivit judecătorului Soare, aceste măsuri sunt esențiale pentru crearea unor mecanisme de echilibru care să garanteze transparența, corectitudinea și imparțialitatea în evoluția profesională a magistraților, prevenind astfel nemulțumirile și conflictele generate de decizii arbitrare.
„Avem nevoie de reguli care să ne protejeze împotriva arbitrariului. (…) Președinții instanțelor pot decide specializarea unui judecător, pe ce secție îl pot pune. (…) Un colegiu de conducere poate cenzura și echilibra potențiale decizii arbitrare”, a spus judecătorul, la Cotroceni.
