Loredana Ionescu
Cartea electronică de identitate aduce primele schimbări după valul de sesizări depuse de cetățeni.
Instituțiile publice vor fi obligate să verifice direct datele în registrele oficiale ale statului.
Cetățenii nu ar mai trebui să depună copii după actul de identitate în situațiile vizate de proiect.
Măsura urmărește reducerea birocrației și eliminarea documentelor cerute inutil la ghișee.
Instituțiile care nu respectă noile reguli ar putea primi amenzi de până la 3.000 de lei.
Instituțiile vor verifica datele direct în sistem
Introducerea cărții electronice de identitate a fost prezentată ca un pas important pentru digitalizarea administrației. Documentul nou ar trebui să simplifice interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului.
În practică, însă, mulți români au reclamat că drumurile la ghișeu nu s-au redus. Dimpotrivă, în unele situații, oamenii au fost puși să aducă documente suplimentare.
Mai multe sesizări au ajuns la Guvern prin platforma fara-hartie.gov.ro. Reclamațiile au vizat mai ales situații în care instituțiile cereau acte deja existente în bazele statului.
În urma acestor probleme, un proiect legislativ adoptat de Senat propune modificări importante. Documentul urmează să ajungă la Camera Deputaților, care este for decizional.
Potrivit proiectului, instituțiile publice vor avea obligația să verifice direct datele cetățenilor. Verificarea se va face în Registrul național de evidență a persoanelor.
Această obligație se va aplica atunci când datele sunt necesare pentru soluționarea unei cereri. Măsura va fi valabilă și când informațiile sunt cerute pentru îndeplinirea unei obligații legale.
Datele privind identitatea, domiciliul sau reședința vor trebui verificate direct în sistem. Astfel, cetățeanul nu va mai fi pus să dovedească informații aflate deja în registrele publice.
Proiectul introduce și o interdicție clară. Instituțiile nu vor mai putea solicita sau reține copii după actul de identitate, în situațiile acoperite de noua reglementare.
Copiile după buletin nu vor mai putea fi cerute automat
Una dintre cele mai importante schimbări vizează copiile după cartea de identitate. În prezent, acestea sunt cerute frecvent la ghișee, chiar și când informațiile pot fi verificate online.
Autorii proiectului spun că această practică menține o birocrație inutilă. Cetățenii sunt obligați să copieze, să scaneze sau să trimită documente pentru date deja disponibile.
În expunerea de motive, inițiatorii explică de ce schimbarea este necesară. Aceștia arată că sarcina de a proba informații publice este transferată nejustificat asupra cetățeanului.
„Deși cadrul normativ privind simplificarea administrativă a fost dezvoltat în ultimii ani, sarcina de a proba date pe care statul le deține sau le poate verifica direct continuă să fie transferată, în mod frecvent, asupra cetățeanului. În practică, persoana este obligată să fotocopieze, să scaneze, să transmită sau să depună înscrisuri pentru confirmarea unor informații care se regăsesc deja în registre publice oficiale. Această practică întreține o birocrație redundantă și este contrară obiectivului de modernizare a administrației publice, întrucât menține formalisme inutile în locul utilizării mecanismelor legale de verificare directă a datelor”, arată inițiatorii proiectului, potrivit Playtech
Modificarea este importantă mai ales pentru posesorii cărții electronice de identitate. Noul document nu afișează toate informațiile în același mod ca vechiul buletin.
Din acest motiv, unii cetățeni au întâmpinat dificultăți în relația cu instituțiile. În loc să consulte bazele de date, unele entități au continuat să ceară documente suplimentare.
Prin noua regulă, verificarea ar trebui mutată de la cetățean la instituție. Cu alte cuvinte, statul ar urma să folosească propriile registre, nu dosare aduse la ghișeu.
Amenzi pentru instituțiile care ignoră noile reguli
Proiectul legislativ introduce și sancțiuni pentru nerespectarea noilor obligații. Instituțiile care vor continua să ceară copii după acte de identitate ar putea fi amendate.
Nerespectarea interdicției privind solicitarea sau reținerea copiei actului de identitate va deveni contravenție. Amenzile prevăzute sunt cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei.
Această prevedere este una dintre cele mai importante noutăți ale proiectului. Fără sancțiuni, autorii inițiativei consideră că vechile practici ar putea continua.
Accesul la verificarea datelor din Registrul național de evidență a persoanelor va fi acordat mai multor categorii. Vor avea acces instituțiile publice și organele administrației centrale și locale.
De asemenea, accesul va fi permis și unor persoane juridice de drept privat. Este vorba despre entități cu statut de utilitate publică sau autorizate să furnizeze servicii publice.
Printre acestea se numără notarii. Aceștia au semnalat dificultăți în verificarea domiciliului pentru persoanele care dețin carte electronică de identitate.
În prezent, în anumite proceduri, lipsa accesului rapid la date poate bloca sau întârzia soluționarea unor cereri. Noua măsură urmărește eliminarea acestor situații.
Aplicarea corectă a regulii ar putea reduce numărul documentelor cerute cetățenilor. Totodată, ar putea scurta timpul petrecut la ghișee sau în proceduri administrative.
Sesizările cetățenilor au grăbit schimbările
Proiectul apare după un val de reclamații depuse de posesorii noilor cărți electronice de identitate. Platforma fara-hartie.gov.ro a devenit un canal important pentru semnalarea problemelor.
Guvernul a anunțat că domeniul „Pașaport și Carte de Identitate” a fost printre cele mai reclamate. Peste 300 de sesizări au fost înregistrate pe această categorie.
Cetățenii au reclamat solicitarea repetată a certificatelor de naștere, căsătorie, divorț sau deces. Problemele au apărut chiar și când documentele fuseseră prezentate anterior.
Alte reclamații au vizat obligativitatea prezentării extraselor de carte funciară. Oamenii au arătat că informațiile privind domiciliul pot fi verificate în sistemele oficiale.
Au existat și sesizări privind necesitatea prezenței proprietarului la ghișeu. Această condiție a creat dificultăți pentru stabilirea domiciliului în anumite situații.
Cetățenii au reclamat și imposibilitatea actualizării online a vizei de reședință. O altă problemă semnalată a fost lipsa livrării cărții electronice prin poștă.
Persoanele cu mobilitate redusă au întâmpinat dificultăți suplimentare. Pentru acestea, accesul la serviciile de evidență a populației poate fi mai complicat.
Autoritățile susțin că analizează 21 de probleme principale semnalate prin platformă. Unele măsuri au început deja să fie aplicate, potrivit informațiilor transmise de Guvern.
Primele soluții au început să fie aplicate
Guvernul susține că o parte dintre problemele reclamate au primit deja soluții. Acestea au fost discutate cu instituțiile responsabile și cu structurile implicate în digitalizare.
Un prim rezultat a fost obținut prin colaborarea echipei vicepremierului Oana Gheorghiu. Au participat Comitetul pentru e-guvernare și reducerea birocrației și Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Începând cu 25 martie 2026, funcționarii serviciilor de evidență a persoanelor au obligații noi. Ei trebuie să verifice direct în sistem datele de stare civilă.
Preluarea dosarului nu ar mai trebui condiționată de prezentarea fizică a documentelor. Măsura vizează reducerea drumurilor inutile făcute de cetățeni.
În cazul adeverințelor de domiciliu, Guvernul precizează că băncile au primit acces tehnic la baza de date. Astfel, acestea nu ar mai trebui să solicite documentul cetățenilor.
În paralel, este testat un mecanism similar pentru notari. Acest lucru ar putea simplifica procedurile în care este necesară verificarea domiciliului.
Pentru extrasul de carte funciară, funcționarii trebuie să consulte direct sistemul ANCPI. Documentul poate fi cerut cetățeanului doar dacă apar probleme tehnice.
Această regulă este importantă pentru situațiile în care domiciliul trebuie dovedit rapid. Ea mută responsabilitatea verificării către instituție, nu către solicitant.
Cartea electronică de identitate rămâne un document cu beneficii
Executivul subliniază că noua carte electronică de identitate are beneficii importante. Documentul are dimensiunea unui card bancar și respectă standarde europene de securitate.
Cartea electronică poate fi emisă opțional inclusiv pentru copiii de la vârsta de 0 ani. Documentul este recunoscut ca act de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
El poate fi folosit și în Spațiul Schengen, precum și în alte state care îl acceptă. Acest lucru îl transformă într-un document util pentru călătorii și identificare.
Noua carte electronică include și un certificat digital pentru semnătură electronică avansată. Acesta este emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne.
Autoritățile spun că documentul oferă protecție sporită împotriva falsificării. Totuși, folosirea lui eficientă depinde și de adaptarea instituțiilor la noile reguli.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că sesizările venite de la cetățeni au avut un rol concret. Ea a transmis că datele primite prin platformă au ajutat la identificarea problemelor.
„Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri. Ceea ce am reușit în mai puțin de 30 de zile arată că, atunci când cetățenii și instituțiile lucrează împreună pe baza unor informații concrete, birocrația poate fi redusă ușor și vizibil”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.
Schimbările propuse ar putea modifica modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile. Dacă proiectul va trece de Camera Deputaților, regulile vor deveni obligatorii.
Sursa foto: Arhivă
