Georgescu Dragos
Educația românească intră într-o nouă etapă de transformare. Ministerul Educației, condus de Daniel David, a anunțat schimbări importante în modul în care se desfășoară evaluările naționale pentru clasele mici – a II-a, a IV-a și a VI-a. Scopul principal este ca aceste testări să nu mai măsoare doar cunoștințele teoretice acumulate de elevi, ci să evalueze competențele reale, aplicabile în viața de zi cu zi.
Schimbări importante la Evaluările Naționale. Anunțul ministrului Educației
Potrivit ministrului, testele vor include itemi inspirați din modelul internațional PISA, cunoscut pentru accentul pus pe gândirea critică, raționament și aplicarea concretă a noțiunilor în contexte cotidiene. Ordinul de ministru care va reglementa noile evaluări urmează să fie emis în săptămânile următoare, iar implementarea lor va reprezenta un pas important către alinierea educației românești la standardele europene și internaționale.
Ministrul Educației a explicat că sistemul actual de evaluare are limite evidente. Testările de până acum s-au axat în principal pe reproducerea de informații și pe verificarea cunoștințelor strict legate de programele școlare. Rezultatul? Elevi capabili să memoreze și să redea lecții, dar care întâmpină dificultăți în a aplica ceea ce au învățat în situații reale.
„Evaluările ar trebui să măsoare mai multe competențe. Nu ne mai limităm doar la itemi clasici legați de programe, ci introducem elemente în logica PISA. Copiii vor învăța să folosească cunoștințele în viața de zi cu zi, iar testele le vor oferi un feedback real despre propriile capacități”, a declarat Daniel David.
Această schimbare are ca obiectiv extinderea tipurilor de competențe evaluate. Accentul se mută de la simple cunoștințe academice la abilitatea elevilor de a raționa, de a rezolva probleme și de a utiliza informațiile în contexte practice.
Ce presupun itemii în stil PISA
Testele PISA (Programme for International Student Assessment), coordonate de OECD, au devenit un reper la nivel mondial în măsurarea performanțelor educaționale. Ele nu verifică doar dacă elevii știu formule sau definiții, ci dacă pot aplica aceste cunoștințe pentru a rezolva situații din viața reală.
De exemplu:
În loc să li se ceară elevilor doar să rezolve o ecuație, aceștia pot fi puși în fața unui scenariu practic: „Ai un buget limitat pentru cumpărături și trebuie să alegi produsele care se încadrează în sumă. Cum calculezi și cum iei decizia corectă?”.
La limba română, în loc să reproducă o definiție, elevii ar putea primi un text non-literar și întrebări care să testeze înțelegerea mesajului, capacitatea de a extrage informații esențiale și spiritul critic.
La științe, pot fi solicitați să interpreteze un grafic sau să aplice cunoștințe de fizică ori biologie pentru a explica fenomene din natură.
Noile evaluări pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor combina itemii clasici cu astfel de sarcini aplicative, pentru a testa un spectru mai larg de competențe.
Impactul asupra elevilor
Pentru elevi, introducerea acestor tipuri de itemi înseamnă o schimbare de paradigmă. Evaluările nu vor mai fi simple repetiții ale lecțiilor predate, ci provocări care le vor solicita gândirea independentă și capacitatea de a găsi soluții.
Avantaje:
Mai puțin stres pentru cei care nu excelează la memorare, dar sunt buni la raționament logic și aplicare practică.
Feedback mai realist asupra punctelor tari și slabe, astfel încât fiecare copil să știe unde trebuie să mai lucreze.
Obișnuirea timpurie cu tipologia testelor PISA, ceea ce le va fi de folos în anii de gimnaziu și liceu, dar și în viață.
Totuși, schimbarea presupune și o adaptare din partea elevilor. Vor fi nevoiți să își dezvolte competențe de gândire critică și să învețe să abordeze sarcinile cu mai multă creativitate și autonomie.
Pregătirea profesorilor și adaptarea școlilor
Introducerea itemilor PISA nu este o simplă modificare tehnică a testelor, ci presupune o reorientare a întregului proces educațional. Profesorii vor trebui să fie pregătiți să integreze în lecțiile lor sarcini de tip aplicativ, să încurajeze dialogul și să dezvolte gândirea critică a elevilor.
Pentru cadrele didactice, schimbarea vine cu provocări:
Necesitatea de a învăța să elaboreze și să utilizeze itemi de evaluare complexi.
Adaptarea metodelor de predare, astfel încât lecțiile să nu mai fie axate exclusiv pe transmiterea de informații, ci și pe dezvoltarea de competențe.
Folosirea unor instrumente moderne, precum studiile de caz, proiectele de grup sau aplicațiile practice.
Școlile, la rândul lor, vor trebui să se adapteze, oferind resurse și contexte de învățare diversificate. Bibliotecile școlare, laboratoarele de științe și platformele digitale devin instrumente esențiale într-un astfel de demers.
Familiarizarea treptată cu testele PISA
Ministrul Educației a subliniat că elevii vor fi obișnuiți treptat cu acest tip de evaluare. Ideea este ca până la clasa a IX-a, atunci când testele internaționale încep să devină relevante pentru traseul educațional, copiii să fie deja familiarizați cu logica itemilor PISA.
„Antrenăm copiii să utilizeze cunoștințele în viața de zi cu zi, iar acest demers va continua pe parcursul educației lor”, a explicat Daniel David.
Astfel, elevii nu vor fi luați prin surprindere atunci când vor susține teste standardizate internaționale, iar performanțele României în clasamentele PISA ar putea crește în viitor.
