Ministerul Educației a publicat în consultare publică noua programă școlară pentru disciplina Limba și literatura română la clasa a IX-a, un document care marchează o schimbare relevantă în modul în care este abordată predarea limbii române la nivel liceal. Pentru prima dată după o pauză de 16 ani, programa reintroduce elemente de gramatică legate de frazare, raportul dintre propoziții și fraze, precum și structura enunțului. Decizia vine într-un context în care actuala programă, datând din 2009, a renunțat la gramatica propriu-zisă și s-a concentrat aproape exclusiv pe receptarea mesajelor, comunicare orală și redactarea de texte non-literare.
Schimbări importante la liceu. Materia care va fi introdusă în școli după 16 ani
Noua programă este în dezbatere publică până la 13 decembrie și ar urma să fie utilizată de profesorii care vor preda viitorilor elevi de clasa a IX-a, adică actualei generații care se află în clasa a VIII-a. Documentul oferă atât un cadru metodologic, cât și un set de obiective clare care ar trebui să orienteze predarea și evaluarea din următorii ani. Conținuturile au fost elaborate de un grup format din 30 de experți, profesori universitari și preuniversitari, coordonați de decana Facultății de Litere de la Universitatea din București, Oana Fotache Dubălaru.
Unul dintre cele mai importante elemente ale noii programe este readucerea în atenția elevilor a componentelor de gramatică. În formularul pus în consultare, specialiștii au inclus noțiuni precum raportul dintre cuvânt și enunț, dintre propoziție, frază și enunț, precum și tipurile de propoziții – în special subiectiva și predicativa. Aceste noțiuni apar în capitolul dedicat construcției textului, unde accentul este pus pe formarea abilităților de exprimare corectă și coerentă.
Această schimbare vine în contextul în care actuala programă din 2009 a eliminat aproape complet partea de gramatică, concentrându-se pe dezvoltarea competențelor de comunicare, pe înțelegerea mesajelor multimodale și pe exprimarea în limbaj funcțional. În timp ce programa precedentă punea accent pe aplicabilitate și comunicare contemporană, noua variantă încearcă să restabilească echilibrul între teorie și practică, oferind elevilor o bază structurală necesară pentru o comunicare corectă.
Potrivit documentului, „pornind de la noțiunile însușite în gimnaziu și completate cu cele care țin de nucleul enunțului (subiectul, predicatul, subiectiva, predicativa), demersul didactic va avea în vedere raportul dintre cuvânt și enunț, dintre propoziție, frază și enunț, pentru a pune în evidență construcția textului”.
Această abordare este justificată prin nevoia de a consolida competențele lingvistice ale elevilor, astfel încât aceștia să poată opera cu instrumentele de bază ale limbii române, să înțeleagă mecanismele sintactice și să producă texte coerente și corecte din punct de vedere gramatical.
Cinci capitole majore în noua programă
Conținuturile pentru clasa a IX-a sunt structurate în cinci capitole principale, fiecare având un rol specific în formarea competențelor elevilor. Astfel, programa cuprinde:
Forme și strategii de comunicare orală
Evoluția limbii române
Limbă standard și variație regională
Construcția textului
Strategii de redactare și receptare a mesajelor
Aceste capitole acoperă atât zona lingvistică, cât și pe cea culturală, și sunt concepute pentru a sprijini dezvoltarea unei perspective complexe asupra limbii române. Elevii sunt încurajați să observe diversitatea limbii, să înțeleagă diferențele dintre limbajul standard și variantele regionale, dar și să devină conștienți de modul în care limba evoluează în timp.
Accent pe comunicarea orală: dicție, intonație și tehnici de formulare
Un element interesant al noii programe este accentul pus pe perfecționarea comunicării orale. În programa propusă se arată că elevii trebuie să învețe să pronunțe corect cuvintele, să folosească dicția corespunzătoare și să aplice intonația adecvată în diferite contexte comunicative.
Conținuturile incluse la acest capitol acoperă:
– planificarea și organizarea discursului oral
– utilizarea strategiilor de negociere și cooperare în comunicare
– monitorizarea dicției, intonației și coerenței
– diferențierea dintre dialogul formal și informal
– realizarea monologului pe o temă dată
Aceste cerințe vin în sprijinul dezvoltării unei comunicări publice eficiente. Într-o societate în care abilitățile de prezentare sunt din ce în ce mai importante, programa urmărește să ofere elevilor instrumente clare pentru exprimarea ideilor într-o manieră structurată și profesionistă.
Cerinte noi pentru redactarea textelor: claritate, coerență, coeziune
Noile prevederi din programa de clasa a IX-a stabilesc obiective explicite pentru abilitățile de redactare. Elevii trebuie să demonstreze:
– utilizarea corectă a gramaticii
– aplicarea normelor de ortografie și punctuație
– structurarea textului cu logică și coeziune
– capacitatea de a se autocorecta
– respectarea proprietății termenilor
– adaptarea discursului în funcție de tipul de text solicitat
În plus, programa menționează că elevii trebuie să fie capabili să realizeze conspecte, să țină un jurnal clasic sau digital, dar și să redacteze texte argumentativ, informativ sau descriptiv.
Această abordare este menită să îi ajute să își dezvolte o exprimare complexă și adaptată diverselor contexte educaționale, sociale sau profesionale. Capacitatea de a redacta texte clare și coerente este considerată o competență esențială nu doar în mediul academic, ci și în viața de zi cu zi.
Diferențele dintre programa actuală și cea din 2009
Programa valabilă în prezent, elaborată în 2009, se concentrează mult mai mult pe comunicare decât pe construcția sintactică. Accentul a fost pus în acești ani pe:
– pronunțarea corectă a cuvintelor
– pronunțarea neologismelor
– evitarea cacofoniilor
– scrierea corectă a neologismelor
– folosirea corectă a acordului gramatical
– utilizarea corectă a semnelor de punctuație
Actualul model urmărea formarea unor abilități practice, dar nu oferea elevilor instrumentele necesare pentru înțelegerea structurii sistemului lingvistic. De exemplu, noțiunile de propoziție, frază sau tipurile de subordonate nu erau explicit tratate la acest nivel, lăsând un gol în dezvoltarea elevilor.
Prin reintroducerea acestor concepte, noua programă încearcă să restabilească legătura dintre teorie și practică, oferind elevilor abilitatea de a înțelege și manipula structurile limbii române în mod corect.
Specialiștii consideră că eliminarea gramaticii din programa de liceu a reprezentat un minus major pentru generațiile de elevi care au parcurs ciclul liceal fără a avea o consolidare adecvată a noțiunilor de frazare și morfosintaxă. Mulți profesori de limba română au semnalat, de-a lungul anilor, dificultăți ale elevilor în redactarea textelor, în structura frazei sau în aplicarea corectă a acordului gramatical.
Revenirea acestor noțiuni în programa de clasa a IX-a poate îmbunătăți semnificativ abilitatea elevilor de a comunica, deoarece o exprimare clară și structurată depinde în mod direct de capacitatea de a înțelege modul în care se construiesc propozițiile și frazele.
În plus, într-un context educațional în care evaluările standardizate solicită frecvent redactarea unor texte argumentate, informate și bine structurate, noile cerințe vin ca un suport esențial. Elevii pot deveni mai siguri în utilizarea limbii și pot evita greșelile de construcție care le pot afecta performanțele.
Cum se reflectă aceste schimbări în activitatea profesorilor
Noile conținuturi nu au rolul de a crea o suprasarcină pentru profesori, ci de a oferi un cadru clar pentru planificarea predării. În practică, profesorii vor putea îmbina activitățile de comunicare – de altfel foarte prezente în programa din 2009 – cu elemente de gramatică aplicată. Nu este vorba despre revenirea la modelul bazat exclusiv pe teoria gramaticii, ci despre o integrare echilibrată în care elevii să înțeleagă, în mod aplicat, de ce și cum funcționează structura limbii.
Programa propune și o serie de sugestii metodologice pentru profesori, în special în ceea ce privește strategia de abordare a textului și utilizarea exercițiilor interactive pentru a dezvolta coeziunea enunțurilor.
Un capitol important îl reprezintă dezvoltarea abilităților de comunicare orală. Elevii trebuie să deprindă competențele necesare pentru a vorbi în mod coerent, argumentat și adaptat diferitelor contexte sociale. În acest sens, programa detaliază:
– cum se construiește un discurs
– cum se adaptează tonul într-un dialog formal sau informal
– cum se folosesc tehnicile de negociere în conversație
– cum se organizează un monolog academic
Noțiunile de dicție și intonație au revenit în prim-plan, fiind considerate fundamentale pentru formarea unei comunicări eficiente. Elevii trebuie să poată recunoaște și evita erorile de pronunție, să interpreteze și să ajusteze ritmul enunțului, dar și să utilizeze semnalele nonverbale într-o manieră adecvată.
Contextul mai larg al reformei curriculare
Propunerea noii programe de clasa a IX-a face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare curriculară inițiat de Ministerul Educației. Obiectivul principal este adaptarea conținuturilor la cerințele actuale ale societății, dar și la particularitățile generației actuale de elevi, care se confruntă cu un volum mare de informație, cu schimbări în modul de comunicare și cu standarde academice din ce în ce mai ridicate.
În următoarea perioadă, ministerul va analiza observațiile primite în urma consultării publice și va adapta forma finală a programei astfel încât aceasta să răspundă cât mai bine nevoilor din școli.




















