Georgescu Dragos
După o săptămână marcată de două atacuri cu arme albe în școli, la Bistrița și la Pitești, noul ministru al Educației, Sorin Costreie, anunță un set de măsuri pentru creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Printre acestea se numără dublarea pedepselor pentru agresiunile asupra profesorilor și a personalului din școli, controlul ghiozdanelor elevilor la intrare și chiar instalarea de detectoare de metale. Ministrul spune însă că, pe termen lung, soluția nu ține doar de sancțiuni, ci de schimbarea modului în care este gândită educația.
Schimbări importante pentru elevi. Ce pregătește noul ministru al Educației
Măsurile vin după incidente care au șocat opinia publică. Luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg care a încercat să o apere. Ambii au fost răniți, iar profesoara a fost operată. Potrivit informațiilor apărute în presă, elevul și-ar fi anunțat atacul pe rețelele sociale.
Doar trei zile mai târziu, joi, 22 octombrie, un elev de 15 ani de la Colegiul Tehnologic „Armand Călinescu” din Pitești a venit la școală cu un obiect tăietor-înțepător și a rănit la antebraț un coleg de clasă, după un conflict. Un alt elev a fost agresat fizic. Victima a fost transportată la spital, iar agresorul a fost preluat de polițiști.
Cele două cazuri s-au produs chiar în primele zile de mandat ale noului ministru, numit în Guvernul condus de Luca Niculescu.
Pedepse duble pentru agresarea profesorilor
Principala propunere legislativă anunțată de Sorin Costreie vizează înăsprirea sancțiunilor pentru cei care agresează cadrele didactice și personalul din școli. Ministrul a explicat, într-o intervenție la Digi24, că dorește ca pedeapsa pentru o agresiune comisă asupra unui profesor aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu să fie dublată.
Modelul invocat este cel al personalului medical. Costreie a amintit că, recent, legislația a fost modificată pentru a-i proteja mai bine pe medici și pe ceilalți angajați din sistemul sanitar, iar același tip de protecție ar trebui extins și asupra profesorilor. Ministrul a vorbit despre introducerea unei circumstanțe agravante în lege pentru astfel de fapte.
Potrivit acestuia, măsura ar trebui să protejeze nu doar cadrele didactice, ci întregul personal din școli, dar și elevii. Costreie a subliniat că nu este vorba doar despre cazul de la Bistrița, unde agresorul este un copil, ci și despre situații din trecut în care profesori au fost bătuți de elevi mai mari de 14 ani sau chiar de părinți.
Ministrul a precizat că dorește ca aceste modificări să fie adoptate cât mai repede și că a discutat deja subiectul cu premierul Luca Niculescu și cu ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu. Costreie speră să obțină susținerea tuturor partidelor parlamentare.
Înăsprirea pedepselor ar urma să fie însoțită, potrivit ministrului, de o campanie de informare, prin care să se transmită mesajul că violența împotriva profesorilor nu va fi tolerată.
Controale în ghiozdane și detectoare de metale
A doua direcție de acțiune vizează accesul în școli. Ministrul Educației a declarat că ia în calcul verificarea ghiozdanelor elevilor la intrarea în unitățile de învățământ, precum și instalarea unor detectoare de metale.
Costreie a admis că o astfel de măsură ar presupune schimbări în programul zilnic al elevilor, care ar trebui să ajungă mai devreme la școală, înainte de prima oră, pentru a permite verificările. El a precizat că situația trebuie analizată de la caz la caz și că nu toate școlile vor avea neapărat nevoie de aceleași măsuri.
Încă dinainte de numire, în timpul audierilor din Parlament, Costreie spusese, potrivit Euronews, că, dacă va fi nevoie, școlile ar putea ajunge să aibă controale asemănătoare celor din aeroporturi, pentru ca elevii să nu mai poată intra cu cuțite.
Ideea controlului ghiozdanelor este însă una sensibilă. În alte țări europene, precum Franța, astfel de verificări au fost introduse în unele școli, dar au ridicat discuții despre resursele necesare, despre cine ar trebui să le facă și despre riscurile la care sunt expuși angajații care le efectuează.
Rețelele sociale, în centrul discuției
Faptul că elevul din Bistrița și-ar fi anunțat atacul pe rețelele sociale a readus în discuție accesul copiilor la aceste platforme. Doi deputați PSD de Bistrița-Năsăud au propus deja interzicerea accesului minorilor sub 14 ani la rețelele de socializare, după modelul altor state.
Întrebat despre această variantă, Sorin Costreie a spus că subiectul este luat în calcul, dar că, cel mai probabil, va fi vorba despre o inițiativă la nivel european. Ministrul a avertizat totuși că interdicțiile nu sunt întotdeauna soluția, deoarece pot transforma platformele într-un „fruct oprit”, mai atractiv pentru tineri. Costreie a atras atenția și asupra accesului copiilor la arme albe și a altor riscuri care le pot afecta siguranța.
Dincolo de măsurile punitive și de cele de securitate, ministrul a subliniat că problema violenței are rădăcini mai adânci. Potrivit acestuia, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete, trebuie schimbat modul în care se face educația și scopul ei final.
Costreie a vorbit despre nevoia ca școala să pună mai mult accent pe dezvoltarea personală și emoțională a elevilor, nu doar pe transmiterea de informații. În cazul de la Bistrița, ministrul a vorbit despre o situație de radicalizare, care trebuie analizată pornind de la succesiunea faptelor.
Ce au propus ceilalți responsabili din Educație
Propunerile lui Sorin Costreie vin în continuarea unor măsuri cerute și de predecesorul său. Imediat după atacul de la Bistrița, ministrul interimar al Educației de atunci, Mihai Dimian, solicitase Parlamentului introducerea unei protecții penale speciale, explicite, pentru personalul din învățământ amenințat sau agresat în timpul serviciului. Dimian ceruse și acordarea rapidă de asistență juridică și sprijin psihologic profesorilor agresați, precum și sprijin pentru elevii și cadrele didactice afectate de astfel de incidente.
La rândul său, Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, a declarat că este nevoie de o lege care să protejeze mult mai bine profesorul în fața agresiunilor și că statutul cadrului didactic trebuie schimbat.
În prezent, legislația penală din România prevede reguli speciale pentru minori. Copiii sub 14 ani nu răspund penal, cei între 14 și 16 ani răspund doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ, iar pentru minorii care răspund penal se aplică, în principal, măsuri educative.
Magistrații au atras atenția în ultimii ani că aceste reguli fac ca, în multe cazuri de violență gravă în școli, sancțiunile să fie percepute ca prea blânde. Un exemplu des invocat este cel al unui elev din Târgu Mureș care și-a bătut diriginta, iar ulterior a primit o măsură educativă neprivativă de libertate, fiind obligat să urmeze consiliere psihologică.
Rămâne de văzut cum vor arăta concret modificările propuse de noul ministru și dacă acestea vor viza doar adulții care agresează profesorii, precum părinții, sau și elevii, în condițiile regulilor speciale aplicabile minorilor.
Reacțiile din sistem
Sindicatele din educație cer de mult timp măsuri concrete pentru protejarea profesorilor, reproșând autorităților că, după fiecare incident grav, răspunsurile se limitează la promisiuni generale. Asociațiile de părinți și elevi atrag atenția, la rândul lor, că violența extremă rămâne o excepție, dar că bullying-ul este o problemă reală în multe școli și că prevenția este la fel de importantă ca sancțiunile.
Ce urmează
Propunerile ministrului Educației sunt, deocamdată, la nivel de intenție. Pentru dublarea pedepselor va fi nevoie de modificarea Codului penal sau a legislației speciale, prin vot în Parlament. În cazul controalelor la intrarea în școli și al detectoarelor de metale, ministerul va trebui să stabilească reguli clare, să identifice resursele necesare și să decidă în ce unități de învățământ vor fi aplicate.
Până atunci, cele două atacuri din această săptămână readuc în prim-plan o întrebare la care sistemul de educație din România încă nu a găsit un răspuns: cum pot fi apărați, în același timp, elevii și profesorii, fără ca școala să se transforme într-un loc al suspiciunii și al controlului permanent?
