Georgescu Dragos
Începând cu toamna următorului an școlar, elevii din România ar putea beneficia de o nouă abordare a sistemului de burse, pe fondul analizei costurilor și eficienței acestuia. Guvernul ia în calcul restructurarea sau reducerea anumitor tipuri de burse, după ce cheltuielile anuale au ajuns la aproximativ 7 miliarde de lei (6,4 miliarde lei în 2025). Iată ce modificări se pot contura:
Schimbări importante pentru elevi. Cum vor acorda bursele din toamnă
Tipurile de burse în prezent
În prezent, în România există cinci categorii de burse acordate elevilor:
Burse de merit – oferite celor cu performanțe școlare deosebite
Burse sociale – destinate elevilor din medii socio-economice defavorizate
Burse tehnologice – susțin dezvoltarea aptitudinilor tehnice și digitale
Burse de performanță – acordate pentru rezultate la competiții și olimpiade
Burse de reziliență – introduse recent pentru elevii cu medii între 7 și 9,49
Evoluția burselor de merit
Schimbări în perioada 2022–2023
În anul școlar 2022–2023, Ministerul Educației a introdus o nouă formulă de acordare a burselor de merit: primii 30 % dintre elevii unei clase, indiferent de mediile lor, primeau bursă.
Această decizie a generat controverse, deoarece au beneficiat chiar și elevi cu medii sub 5.
Revenirea la criterii stricte
Ca răspuns la nemulțumiri, sistemul a fost modificat:
Bursele de merit sunt acum rezervate elevilor cu mediile peste 9,50.
Elevii cu medii între 7 și 9,49 beneficiază de bursă de reziliență.
Noile criterii au crescut presiunea pe note și competiția în școli, alimentând un climat stresant, în care diferențe de doar câteva sutimi au generat sentimente de eșec.
Costul sistemului de burse
În 2025, statul a alocat 6,4 miliarde de lei pentru burse – de aproape trei ori mai mult decât în 2023.
Suma totală estimată anual se apropie de 7 miliarde de lei.
Guvernul susține că aceste niveluri nu sunt fezabile pe termen lung, întrucât există alte domenii prioritare care au nevoie de finanțări – sănătate, infrastructură, apărare, mediu etc.
La Colegiul „I. L. Caragiale” din București, în iunie 2025, s-au cheltuit aproximativ 500.000 de lei doar pentru două categorii de burse.
Astfel de exemple au declanșat dezbateri privind impactul disproporționat al burselor în anumite școli și școală, comparativ cu necesitatea distribuției fondurilor către unități mai defavorizate.
Evaluări și propuneri în procesul de reformă
Ministerul Educației a decis să consulte în mod transparent toate părțile interesate:
Reprezentanții elevilor – pentru a afla cum văd ei utilitatea și echitatea burselor
Reprezentanții părinților – pentru a aduce în discuție perspective legate de responsabilitate financiară
Sindicatele din învățământ – care pot oferi argumente privind moralul elevilor și structura școlilor
Experți în educație și finanțe – pentru a elabora o soluție echilibrată
Bursele la un pas de eliminare
Pe lângă bursele de reziliență (considerate recente și contestate din perspectiva eficienței), următoarele tipuri ar putea fi eliminate sau diminuate:
Bursele de reziliență – au fost criticate pentru lipsa unei justificări clare („nivel artificial de performanță”)
Bursele tehnologice – ar putea fi regândite, în contextul achiziției de instrumente digitale de bază în școli
Burse de performanță – vor rămâne, dar cu o abordare mai selectivă, concentrată pe competiții naționale și internaționale
Ce ar putea rămâne neschimbat
Guvernul pare gata să păstreze integral sau parțial aceste burse:
Bursele de merit (medii ≥ 9,50) – rămân fundamentale pentru recunoașterea performanței intelectuale
Burse sociale – esențiale pentru accesul egal la educație, mai ales în comunitățile defavorizate
Bursele de performanță – pentru rezultate la olimpiade, concursuri naționale/internaționale
Avantaje și riscuri ale reformei
Posibile beneficii
Reducerea cheltuielilor – fonduri astfel economisite pot fi direcționate către infrastructura școlară, salarizarea profesorilor, digitalizare
Simplificarea mecanismelor – bursele mai clare și mai transparente pot încuraja încrederea și eficiența
Reducerea stresului – fără presiunea mediilor pentru topuri se poate crea un climat mai echilibrat
Posibile efecte adverse
Scăderea motivației – eliminarea burselor de reziliență poate reduce stimulul pentru elevii cu medii medii
Revoltă sau proteste – elevii și părinții afectați se pot mobiliza, cerând păstrarea sistemului actual
Inegalitate mai mare – fără burse sociale, riscul de abandon școlar poate crește pentru copiii vulnerabili
Pașii următori
Consultări publice – cu elevi, profesori, părinți, sindicaliști, economiști
Analiză de impact – evaluări la nivel național privind cât sprijin oferă bursele şi cui
Proiect de lege – cu criterii revizuite de acordare și bugete ajustate
Dezbateri parlamentare – inclusiv amendamente și posibilă implicare a Comisiei de învățământ
Implementare graduală – eventual, aplicarea noii formule începând cu anul școlar 2026–2027
Comparativ internațional
Sisteme similare s-au schimbat și în alte țări europene:
În Franța, au fost eliminate bursele regionale pentru medii foarte ridicate, dar finanțarea pentru elevii dezavantajați a fost păstrată.
În Slovacia, au fost reduse subvențiile pentru premii școlare și concentrate pe criterii sociale.
În Finlanda, bursele sunt acordate strict pe criterii de stare socială și motive medicale, nu pe scoruri academice, pentru a preveni competitivitatea excesivă.
Concluzie: reforma bursei – o măsură inevitabilă, dar delicată
Pe fondul creșterii bugetelor, a presiunii interne și a necesității redirecționării fondurilor către zone prioritare, reforma sistemului de burse este inevitabilă. Cu toate acestea, riscurile – stresul mental, demotivarea elevilor și protestele părinților – fac din acest demers unul extrem de sensibil. Echilibrul ideal este acela în care meritul și sprijinul social sunt încurajate, iar costurile publice sunt conducătoare către o dezvoltare educațională sustenabilă.
