Ene Valentina
Sistemul de acordare a pensiilor minime în România a fost supus unor transformări substanțiale în ultimii ani, începând cu promulgarea Legii 127/2019 și continuând cu intrarea în vigoare a Legii 360/2023. Deși prima lege menționată a fost amânată în aplicare până la 1 ianuarie 2024, noul cadru legal introdus prin Legea 360/2023 a adus modificări semnificative, abrogând astfel prevederile anterioare și stabilind un alt mod de reglementare a pensiilor minime.
La 1 ianuarie 2024, Legea 360/2023 a intrat în vigoare, revocând astfel Legea 127/2019 și schimbând radical direcția sistemului de pensii. O consecință majoră a acestei schimbări a fost eliminarea prevederilor legate de pensia minimă, lăsând domeniul să fie reglementat prin Ordonanța de Urgență 6/2009, care instituie indemnizația socială pentru pensionari.
Ce se întâmplă cu pensia minimă în prezent
În absența unor dispoziții clare privind pensiile minime în Legea 360/2023, situația actuală este definită de Ordonanța de Urgență 6/2009, care stabilește că pensia minimă garantată este de 1.281 de lei începând cu 1 ianuarie 2024. Această sumă fixă se acordă automat celor care ar primi, conform legii, mai puțin decât acest cuantum.
Prin OUG 115/2023, s-au introdus măsuri fiscal-bugetare, inclusiv o majorare a pensiei minime la aproximativ 1.300 de lei începând cu 1 ianuarie. Această majorare a avut loc în ciuda abrogării Legii 127/2019, arătând flexibilitatea sistemului de pensii în a adapta și ajusta sumele acordate în funcție de schimbările circumstanțelor economice și sociale.
Legea 127/2019, care nu a avut ocazia de a intra în vigoare, propunea o abordare inovatoare privind pensiile minime. Înainte de a fi abrogată, aceasta prevedea eliminarea cuantumului minim fix și înlocuirea lui cu un cuantum variabil, legat de salariul minim brut. Astfel, pensia minimă ar fi fost determinată în funcție de stagiul de cotizare și ar fi variat între 45% și 75% din salariul minim brut.
Cum ar fi trebuit să arate pensia minimă a românilor
Conform Legii 127/2019, cuantumul pensiilor minime ar fi fost determinat în funcție de mai multe criterii:
- Minimul nu ar fi putut fi mai mic de 45% din salariul minim brut;
- Maximul ar fi fost limitat la 75% din salariul minim brut;
- Un procent suplimentar de 1% ar fi fost adăugat pentru fiecare an de stagiu de cotizare peste 15 ani;
- Nu ar fi fost posibil să se depășească limita maximă menționată anterior.
Legea propusă prevedea că cei cu o vechime între 10 și 15 ani ar fi primit o pensie minimă de cel puțin 40% din salariul minim brut, iar suma ar fi crescut cu 1% pentru fiecare an de cotizare între 11 și 14 ani. Cei cu mai puțin de zece ani de cotizare ar fi avut dreptul la o pensie minimă de 40% din salariul minim brut. În plus, beneficiarii de pensii de urmaș ar fi avut dreptul la o pensie minimă de 35% din salariul minim brut pentru fiecare urmaș în parte.
