Georgescu Dragos
Situația cursului valutar continuă să fie în centrul atenției publice, mai ales în contextul economic tot mai incert cu care se confruntă România. Banca Națională a României (BNR) a anunțat marți, într-o nouă actualizare oficială, că euro a atins nivelul de 5,0759 lei, o creștere semnificativă față de ziua precedentă, când era cotat la 5,0677 lei. Este cea de-a treia ședință consecutivă în care moneda unică europeană se apreciază în raport cu leul, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele săptămâni – mai exact, de la 1 iulie încoace.
Schimbări pe piața valutară din România. Cât a ajuns Euro în plină criză financiară
Dar euro nu este singura monedă care urcă. Dolarul american a fost cotat la 4,3345 lei, în creștere față de 4,3157 lei cu o zi înainte, în timp ce lira sterlină a urcat la 5,8926 lei, de la 5,8708 lei. Francul elvețian, o monedă de refugiu în perioade de turbulențe financiare, este și el pe un trend ascendent, fiind cotat la 5,4451 lei, față de 5,4183 lei în ziua precedentă.
În contrast, prețul aurului a înregistrat o ușoară scădere, fiind cotat marți la 458,4241 lei pe gram, față de 461,0847 lei/gram înregistrat anterior. Această ajustare vine în urma mișcărilor globale de pe piețele metalelor prețioase, în condițiile în care dolarul s-a întărit ușor, influențând indirect cererea pentru aur.
Evoluția cursului valutar reflectă un cumul de factori, atât interni cât și externi. Creșterea euro la 5,0759 lei nu este doar o fluctuație obișnuită a pieței, ci un indicator al tensiunilor financiare care încep să se adune în economie.
Principalele cauze pot fi rezumate astfel:
Deficitul comercial și bugetar în creștere: România importă mai mult decât exportă, iar presiunea pe leu se accentuează pe fondul dezechilibrelor macroeconomice. Mai mult, deficitul bugetar ridicat reduce încrederea în moneda națională.
Plăți externe sezoniere: În perioadele de vară, cererea pentru valută crește. Companiile românești efectuează plăți în euro pentru vacanțe, servicii externe, furnizori și transporturi internaționale.
Inflația persistentă: Chiar dacă BNR a reușit să stabilizeze inflația în ultima perioadă, nivelul general de prețuri este în continuare ridicat. Acest lucru diminuează încrederea în leu și încurajează păstrarea activelor în valută.
Presiuni politice și fiscale: Incertitudinile legate de măsurile fiscale anunțate sau amânate, precum și de modul în care se vor face ajustările bugetare necesare pentru respectarea țintelor de deficit, pun presiune suplimentară pe curs.
Această dinamică nu este unică României. De altfel, în multe țări din Europa Centrală și de Est, monedele naționale au înregistrat devalorizări ușoare în ultima perioadă, însă leul se află într-o zonă sensibilă din cauza multiplelor vulnerabilități economice interne.
Cum afectează această evoluție viața de zi cu zi a românilor
Pentru cetățenii de rând, creșterea euro, dolarului și a celorlalte valute majore nu este o simplă știre de presă, ci o realitate care le atinge direct buzunarul, în special pentru cei care:
Au credite în valută: Aproximativ 30% dintre românii cu împrumuturi bancare sunt expuși la fluctuațiile valutare. O creștere de câțiva bani la euro sau dolar înseamnă rate mai mari, în lei, lună de lună.
Importă bunuri sau servicii: Firmele care cumpără materii prime sau produse finite din străinătate vor plăti mai mult pentru aceleași comenzi. În consecință, costurile vor fi transferate consumatorului final.
Călătoresc în afara țării: Costul vacanțelor în Europa sau SUA devine mai ridicat, pe măsură ce leul își pierde puterea de cumpărare în raport cu euro sau dolarul.
Fac plăți în valută (chirie, platforme online, educație): Orice cost exprimat în euro, dolari sau franci se majorează automat.
În plus, există riscul unei inflații importate, mai ales dacă euro rămâne stabil peste pragul de 5,05–5,07 lei pentru o perioadă mai lungă. Prețurile produselor importate pot crește, de la electronice și electrocasnice, până la alimente de bază.
Dolarul american: între influență globală și impact local
Cotat marți la 4,3345 lei, dolarul american a avut o evoluție relativ volatilă în ultimele luni, influențată de deciziile Federal Reserve privind rata dobânzii de politică monetară și de contextul geopolitic global (inclusiv conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și schimbările de pe piața energiei).
Pentru România, dolarul are o importanță aparte în contextul în care:
Multe produse energetice (petrol, gaze naturale lichefiate) se tranzacționează în dolari;
Importurile de tehnologie, echipamente medicale, automobile sau avioane sunt plătite în dolari;
Investitorii străini urmăresc randamentele oferite de obligațiunile în dolari ale țărilor emergente, inclusiv România.
Așadar, o întărire a dolarului poate însemna scumpiri indirecte la combustibil, dar și o presiune suplimentară asupra costurilor bugetare pentru achizițiile publice externe.
Lira sterlină și francul elvețian: două monede strategice în peisajul financiar
Lira sterlină, cotată la 5,8926 lei, continuă să se mențină la niveluri ridicate, susținută de recuperarea treptată a economiei britanice post-Brexit. Deși România nu are o relație comercială la fel de intensă cu Marea Britanie precum cu alte state UE, fluxurile de remitențe și costurile pentru studenți, muncitori și turiști care interacționează cu spațiul britanic sunt afectate.
Pe de altă parte, francul elvețian, cotat la 5,4451 lei, este adesea perceput drept un barometru al incertitudinii economice globale. Când investitorii caută siguranță, se refugiază în franci, ceea ce determină aprecierea monedei. Pentru români, această tendință are implicații serioase, în special pentru cei care încă au credite în franci elvețieni, în ciuda soluțiilor legislative și de conversie din ultimul deceniu.
